opțiuni
  • info

11 definiții pentru voinicos

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VOINICOS, -OASĂ, voinicoși, -oase, adj. (Rar) Bine făcut, voinic, puternic; chipeș, arătos; mândru. – Voinic + suf. -os.

voinicos, ~oasă a [At: POLIZU / Pl: ~oși, ~oase / E: voinic + -os] (Pop; adi sau gmț) 1 Voinic (15). 2 (Pex) Chipeș. 3 (Pex) Fudul (2). 4 Curajos (1). 5 Voinic (21).

voinicos, -oasă adj. 1 Care este bine făcut, voinic, puternic. ◊ Care este chipeș, arătos; mîndru. De ce creștea, se făcea mai trupeș și mai voinicos copilul (PER.). 2 (despre oameni) Care este curajos. Te arătai mai voinicos la început! (TUD.). • pl. -oși, -oase. /voinic + -os.

VOINICOS, -OASĂ, voinicoși, -oase, adj. Bine făcut, voinic, puternic; chipeș, arătos; mândru. – Voinic + suf. -os.

VOINICOS, -OASĂ, voinicoși, -oase, adj. Bine făcut, voinic, chipeș, arătos, puternic, frumos; mîndru. De ce creștea, se făcu mai trupeș și mai voinicos copilul. ISPIRESCU, la TDRG. Să fii mîndru, voinicos. TEODORESCU, P. P. 308.

VOINICOS ~oasă (~oși, ~oase) Care are înfățișare de voinic; chipeș. /voinic + suf. ~os

voĭnicós, -oásă adj. (d. voĭnic). Iron. Viteaz aparent, dar în realitate fricos: Ițic e voĭnicos.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

voinicos (pop.) adj. m., pl. voinicoși; f. voinicoasă, pl. voinicoase

voinicos (rar) adj. m., pl. voinicoși; f. voinicoasă, pl. voinicoase

voinicos adj. m., pl. voinicoși; f. sg. voinicoasă, pl. voinicoase

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

voinicos, voinicoasă, voinicoși, voinicoase, adj. (reg.) 1. viteaz aparent, în realitate fricos. 2. bine făcut, voinic, puternic, chipeș, arătos, mândru.

Intrare: voinicos
voinicos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • voinicos
  • voinicosul
  • voinicosu‑
  • voinicoasă
  • voinicoasa
plural
  • voinicoși
  • voinicoșii
  • voinicoase
  • voinicoasele
genitiv-dativ singular
  • voinicos
  • voinicosului
  • voinicoase
  • voinicoasei
plural
  • voinicoși
  • voinicoșilor
  • voinicoase
  • voinicoaselor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

voinicos, voinicoasăadjectiv

etimologie:
  • Voinic + sufix -os. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.