4 definiții pentru voieșniță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

voieșniță sf vz voieștniță

voieștniță sf [At: LB / V: boiejn~, bolejn~, boleșn~, veșn~, ~iaș~, ~ejn~, ~șiță, ~șn~, voioșn~, vojn~, voșn~, voș~ / Pl: ~ne / E: bg вощеница „lumânare de ceară”] 1 (Ban, Trs; îf voșniță) Ceea ce rămâne din fagurele fiert, după ce stors mierea și s-a scos ceara. 2 (Bot; reg) Izmă (Mentha longifolia). 3 (Bot; reg) Izma-broaștei (Mentha aquatica). 4 (Bot; reg; îf voieșniță) Izma pădurilor (Calamintha officinalis). 5 (Bot; reg; șîc voioșniță-de-albini) Roiniță2 (Melissa officinalis).

voĭéș(t)niță f., pl. e (cp. cu bg. voštenica, lumînare). Un fel de mintă (mentha silvestris).


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

voiéșniță (-țe), s. f. – Mentă sălbatică (Mentha silvestris). – Var. voieștniță, voiaș(t)niță. Bg. voneštnica (Conev 43).

Intrare: voieșniță
voieșniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • voieșniță
  • voieșnița
plural
  • voieșnițe
  • voieșnițele
genitiv-dativ singular
  • voieșnițe
  • voieșniței
plural
  • voieșnițe
  • voieșnițelor
vocativ singular
plural