2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VOCIFERÁNT, -Ă, vociferanți, -te, s. m. și f. (Rar) Persoană care vociferează; scandalagiu. – Din fr. vociferant.

vociferant, ~ă smf, a [At: DEMETRESCU, O. 208 / Pl: ~nți, ~e / E: fr vociférant] 1-2 (Rar) (Persoană) care vociferează (1) Si: (rar) vociferator.

vociferant, -ă adj., s.m., s.f. (Persoană) care vociferează; scandalagiu. • pl. -ți, -te. /<fr. vociférant.

VOCIFERÁNT, -Ă, vociferanți, -te, s. m. și f. (Rar.) Persoană care vociferează; scandalagiu. – Din fr. vociférant.

VOCIFERÁNT, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) care vociferează; vociferator; scandalagiu. [Cf. fr. vociférant].

VOCIFERÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care vociferează. (< fr. vociferant)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vociferántă (rar) s. f., g.-d. art. vociferántei; pl. vociferánte

vociferántă s. f., pl. vociferánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VOCIFERÁNT adj., s. v. arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu.

vociferant adj., s. v. ARȚĂGOS. CERTĂREȚ. GÎLCEVITOR. SCANDALAGIU.

Intrare: vociferantă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vociferantă
  • vociferanta
plural
  • vociferante
  • vociferantele
genitiv-dativ singular
  • vociferante
  • vociferantei
plural
  • vociferante
  • vociferantelor
vocativ singular
  • vociferantă
  • vociferanto
plural
  • vociferantelor
Intrare: vociferant (adj.)
vociferant2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vociferant
  • vociferantul
  • vociferantu‑
  • vociferantă
  • vociferanta
plural
  • vociferanți
  • vociferanții
  • vociferante
  • vociferantele
genitiv-dativ singular
  • vociferant
  • vociferantului
  • vociferante
  • vociferantei
plural
  • vociferanți
  • vociferanților
  • vociferante
  • vociferantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vociferant vociferantă

etimologie: