4 definiții pentru voame

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

voame [At: ANON. CAR. / Pzi: 1 vom, 2 vomi, 3 voame, 4 voamem, 5 voameți, 6 vom / Par: vomut / E: ml vomere] 1 vt(a) (Ban; Trs) A vomita. 2 (Pop; pan; c. i. inanimate) A da afară ceva Si: a scoate. 3 vr (Reg; d. construcții) A se nărui.

1) vom, -út, a voáme v. tr. și intr. (lat. vómere, id.). Ban. Mac. Vărs, borăsc.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

voame (vom, vomut), vb. – A vomita, a vărsa. – Var. voma. Mr. vom, vumut, voamire. Lat. vomĕre (Candrea). În Banat, Trans. și Timoc (ALR, I, 145 și II, 38). Este dubletul lui vomita, vb., din lat. vomitare (sec. XIX). – Der. vomătură (var. vomitură), s. f. (vărsătură), în Banat; vonicer(iu), s. m. (lemn-cîinesc, Evonymus europaues), negreșit în loc de *vomicer, datorat mirosului său grețos. (Legătura cu vo(i)nic „viteaz”, sugerată de Tiktin, nu pare probabilă).

Intrare: voame
verb (VT601.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • voame
  • voamere
  • vomut
  • vomutu‑
  • vomând
  • vomându‑
singular plural
  • voame
  • voameți
  • vomeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vom
(să)
  • vom
  • vomeam
  • vomui
  • vomusem
a II-a (tu)
  • vomi
(să)
  • vomi
  • vomeai
  • vomuși
  • vomuseși
a III-a (el, ea)
  • voame
(să)
  • voa
  • vomea
  • vomu
  • vomuse
plural I (noi)
  • voamem
(să)
  • voamem
  • vomeam
  • vomurăm
  • vomuserăm
  • vomusem
a II-a (voi)
  • voameți
(să)
  • voameți
  • vomeați
  • vomurăți
  • vomuserăți
  • vomuseți
a III-a (ei, ele)
  • vom
(să)
  • voa
  • vomeau
  • vomu
  • vomuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)