2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vitrigie sf vz vitregie

VITREGÍE, vitregii, s. f. Ostilitate, dușmănie, vrăjmășie; răutate. ♦ Potrivnicie. – Vitreg + suf. -ie.

VITREGÍE, vitregii, s. f. Ostilitate, dușmănie, vrăjmășie; răutate. ♦ Potrivnicie. – Vitreg + suf. -ie.

vitregie sf [At: TDRG / V: (reg) ~rig~ / Pl: ~ii / E: vitreg + -ie] 1 Atitudine ostilă și nedreaptă față de cineva Si: ostilitate, (îvr) vitregime (1), vitregitate (1). 2 (Ccr) Faptă ostilă Si: (îvr) vitregime (2), vitregitate (2). 3 Circumstanță nefavorabilă Si: adversitate (1), (rar) vitregitate (3), (pop) potrivnicie.

VITREGÍE, vitregii, s. f. Ostilitate, dușmănie, vrăjmășie; răutate. (Atestat în forma vitrigie) Văzînd fata moșneagului atîta vitrigie din partea părinților. au început a plînge și a se văieta. SBIERA, P. 212. ♦ Potrivnicie. Cu toată vitregia împrejurărilor și dușmănia prigonitorilor, poetul și pictorul nu înceta de a lucra. SADOVEANU, E. 246. – Variantă: vitrigíe s. f.

VITREGÍE ~i f. 1) Sentiment de ură față de cineva; dușmănie; vrăjmășie. 2) Împrejurare sau complex de împrejurări vitrege, nefavorabile; potrivnicie. [G.-D. vitregiei. Sil. vi-tre-] /vitreg + suf. ~ie

vitregíe f. (d. vitreg). Fig. Tratament fără ĭubire. Vitregia timpurilor, dificultățile împrejurărilor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vitregíe (vi-tre-) s. f., art. vitregía, g.-d. art. vitregíei; pl. vitregíi, art. vitregíile

vitregíe s. f. (sil. -tre-), art. vitregía, g.-d. art. vitregíei; pl. vitregíi, art. vitregíile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VITREGÍE s. 1. v. răutate. 2. v. adversitate.

VITREGIE s. 1. asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, ferocitate, neîndurare, neomenie, răutate, sălbăticie, violență, (rar) nemilă, nemilostivire, (pop.) cîinie, cîinoșenie, (înv. și reg.) năsilnicie, (înv.) crîncenie, cruzie, cumpliciune, cumplire, grozăvie, neomenire, răiciune, sălbătăcime, sălbăticiune, sirepie, varvarie, (fig.) duritate. (~ purtării cuiva.) 2. adversitate, ostilitate, potrivnicie, vrăjmășie. (~ vremurilor.)

Intrare: vitrigie
vitrigie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: vitregie
  • silabație: vi-tre-gi-e info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vitregie
  • vitregia
plural
  • vitregii
  • vitregiile
genitiv-dativ singular
  • vitregii
  • vitregiei
plural
  • vitregii
  • vitregiilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vitrigie
  • vitrigia
plural
  • vitrigii
  • vitrigiile
genitiv-dativ singular
  • vitrigii
  • vitrigiei
plural
  • vitrigii
  • vitrigiilor
vocativ singular
plural

vitregie vitrigie

  • 1. Sentiment de ură față de cineva.
    exemple
    • Văzînd fata moșneagului atîta vitrigie din partea părinților. au început a plînge și a se văieta. SBIERA, P. 212.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Împrejurare sau complex de împrejurări vitrege, nefavorabile.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: potrivnicie attach_file un exemplu
      exemple
      • Cu toată vitregia împrejurărilor și dușmănia prigonitorilor, poetul și pictorul nu înceta de a lucra. SADOVEANU, E. 246.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Vitreg + sufix -ie.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX