2 intrări
29 de definiții
din care- explicative (19)
- morfologice (6)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VIRULENT, -Ă, virulenți, -te, adj. (Despre virusuri, bacterii) Care prezintă o mare capacitate patogenă; (despre boli) care este cauzat de un virus. ♦ Fig. Distrugător, nimicitor; de o mare violență. – Din fr. virulent, lat. virulentus.
VIRULENȚĂ, virulențe, s. f. Însușirea de a fi virulent; însușire a microbilor patogeni de a se înmulți în țesuturile vii ale organismului, rezistând la reacțiile de apărare ale acestuia; grad de intensitate infecțioasă a unei boli. – Din fr. virulence, lat. virulentia.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VIRULENȚĂ, virulențe, s. f. Însușirea de a fi virulent; însușire a microbilor patogeni de a se înmulți în țesuturile vii ale organismului, rezistând la reacțiile de apărare ale acestuia; grad de intensitate infecțioasă a unei boli. – Din fr. virulence, lat. virulentia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
virulent, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~nți, ~e / E: fr virulent, lat virulentus] 1 a (Med; d. microbi, virusuri) Care are o toxicitate mare. 2 a (Med; d. microbi, virusuri) Care poate produce boli Si: patogen. 3 a (Med; d. boli) Care este cauzat de un microb, de un virus. 4 a (Fig) Distrugător (1). 5 a (D. oameni) Care se exprimă fără nici o reținere, în mod dur, brutal. 6-7 (D. diverse modalități de comunicare) Violent (6-7). 8-9 (D. satire, pamflete) Violent (10-11).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
virulență sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~țe / E: lat virulentia, fr virulence] 1 (Med) Patogenitate. 2 (Med) Capacitate a agenților patogeni de a se înmulți în țesuturile vii ale organismului, rezistând la reacțiile de apărare ale acestuia. 3 (Med) Grad de intensitate infecțioasă a unei boli. 4 Lipsă de reținere și agresivitate a stilului, a expresiei. 5 Caracter radical al mesajului critic exprimat într-o satiră, într-un pamflet. 6 (Fig) Intensitate extremă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
virulent, -ă adj. 1 (med.; despre virusuri, microbi) Care are o mare toxicitate; care poate să producă boli. ♦ (despre boli) Care este provocat de un virus. 2 (despre oameni) Care se exprimă fără nici o reținere, în mod agresiv, brutal, dur. Censorul virulent al moravurilor noastre politice (E. LOV.). ♦ (despre diverse modalități de comunicare, atitudini etc.) Care este lipsit de moderație (în planul expresiei). • pl. -ți, -te. /<fr. virulent, lat. virŭlentus, -a, -um „veninos”.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
virulență s.f. 1 (med.) Însușirea de a fi virulent. ♦ Însușire a unor microbi patogeni de a pătrunde și de a se înmulți în țesuturile vii ale unui organism, rezistînd la reacțiile de apărare ale acestuia. 2 (Caracterul a) ceea ce este virulent; brutalitate, duritate. Virulența atacurilor din presă. • pl. -e. /<fr. virulence, lat. virulentĭa, -ae „infecție”.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VIRULENT, -Ă, virulenți, -te, adj. Care are o mare toxicitate; care este în stare să producă boli; (despre boli) care este cauzat de un virus. ♦ Fig. Distrugător, nimicitor; de o mare violență. – Din fr. virulent, lat. virulentus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
VIRULENT, -Ă, virulenți, -te, adj. Care are o mare putere otrăvitoare (v. toxic); (despre boli) care e cauzat de un virus. Nervii animalelor moarte de turbare sînt, la ieșirea lor din măduva spinării, tot așa de virulenți ca și aceasta. BABEȘ, O. A. I 205.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VIRULENȚĂ, s. f. Însușirea de a fi virulent; gradul de intensitate infecțioasă a unei boli. Bacilul holerei va pierde mult din virulența sa pe un teritoriu cu o igienă rațională. BABEȘ, O. A. I 512. Anarhia a început a se limpezi... întocmai ca o boală ce și-a săvîrșit evoluțiunea, și-a domolit virulența. MACEDONSKI, O. IV 127.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VIRULENT, -Ă adj. Care are putere toxică; care este în stare să producă boli; (despre boli) cauzat de un virus. ♦ (Fig.) Distrugător, violent. [< fr. virulent, cf. lat. virulentus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VIRULENȚĂ s.f. Însușirea de a fi virulent; gradul de intensitate infecțioasă a unei boli. [Cf. fr. virulence, lat. virulentia].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VIRULENT, -Ă adj. 1. (despre virusuri, microbi) care are putere toxică; în stare să producă boli; (despre boli) cauzat de un virus. 2. (fig.) violent. (< fr. virulent, lat. virulentus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
VIRULENȚĂ s. f. însușirea de a fi virulent. ◊ gradul de intensitate infecțioasă a unei boli. (< fr. virulence, lat. virulentia)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
VIRULENT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre substanțe, microbi etc.) Care are toxicitate mare; cu puternice proprietăți toxice. 2) (despre maladii) Care este cauzat de un virus; de proveniență virotică. 3) fig. Care este plin de asprime; în stare să distrugă; foarte aprig; distrugător; zdrobitor. Critică ~tă. /<fr. virulent
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VIRULENȚĂ ~e f. 1) Proprietate virulentă a unor organisme. 2) Capacitate a unui microb patogen de a se multiplica într-un organism viu și de a provoca manifestări morbide. /<fr. virulence
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
virulent a. 1. Med. care e cauzat de un virus; 2. fig. foarte violent, plin de fiere: discurs virulent.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
virulență f. caracterul celor virulente.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*virulént, -ă adj. (lat. virulentus, d. virus, suc, virus, venin). Plin de virus, de forță morbidă infecțioasă: boală virulentă. Fig. Veninos, acerb: critică virulentă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*virulénță f., pl. e (lat. virulentia). Caracteru de a fi virulent.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
virulent adj. m., pl. virulenți; f. virulentă, pl. virulente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
virulență s. f., g.-d. art. virulenței; pl. virulențe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
virulent adj. m., pl. virulenți; f. virulentă, pl. virulente
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
virulență s. f., g.-d. art. virulenței; pl. virulențe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
virulent adj. m., pl. virulenți; f. sg. virulentă, pl. virulente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
virulență s. f., g.-d. art. virulenței; pl. virulențe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VIRULENT adj. vehement, viguros, violent. (Un protest ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VIRULENȚĂ s. vehemență.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VIRULENT adj. vehement, viguros, violent. (Un protest ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VIRULENȚĂ s. vehemență, violență. (Un discurs de o mare ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
virulent, virulentăadjectiv
- 1. (Despre virusuri, bacterii) Care prezintă o mare capacitate patogenă; (despre boli) care este cauzat de un virus. DEX '09 DLRLC DN
- Nervii animalelor moarte de turbare sînt, la ieșirea lor din măduva spinării, tot așa de virulenți ca și aceasta. BABEȘ, O. A. I 205. DLRLC
-
etimologie:
- virulent DEX '09 DEX '98 DN
- virulentus DEX '09 DEX '98 DN
virulență, virulențesubstantiv feminin
- 1. Însușirea de a fi virulent; însușire a microbilor patogeni de a se înmulți în țesuturile vii ale organismului, rezistând la reacțiile de apărare ale acestuia; grad de intensitate infecțioasă a unei boli. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Bacilul holerei va pierde mult din virulența sa pe un teritoriu cu o igienă rațională. BABEȘ, O. A. I 512. DLRLC
- Anarhia a început a se limpezi... întocmai ca o boală ce și-a săvîrșit evoluțiunea, și-a domolit virulența. MACEDONSKI, O. IV 127. DLRLC
-
etimologie:
- virulence DEX '09 DEX '98 DN
- virulentia DEX '09 DEX '98 DN