2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vinovăți [At: PSALT. HUR. 121r/10 / Pzi: esc / E: vinovat] 1-2 vtr (Îvr) A (se) supune. 3 vt (Îrg; c. i. oameni) A acuza (1). 4 vt (Îrg; c. i. oameni) A condamna (1). 5 vr (Îvr) A se face vinovat față de cineva.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VINOVĂȚÍ vb. v. acuza, învinovăți, învinui.

vinovăți vb. v. ACUZA. ÎNVINOVĂȚI. ÎNVINUI.

Intrare: vinovățit
vinovățit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vinovățit
  • vinovățitul
  • vinovățitu‑
  • vinovăți
  • vinovățita
plural
  • vinovățiți
  • vinovățiții
  • vinovățite
  • vinovățitele
genitiv-dativ singular
  • vinovățit
  • vinovățitului
  • vinovățite
  • vinovățitei
plural
  • vinovățiți
  • vinovățiților
  • vinovățite
  • vinovățitelor
vocativ singular
plural
Intrare: vinovăți
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vinovăți
  • vinovățire
  • vinovățit
  • vinovățitu‑
  • vinovățind
  • vinovățindu‑
singular plural
  • vinovățește
  • vinovățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vinovățesc
(să)
  • vinovățesc
  • vinovățeam
  • vinovății
  • vinovățisem
a II-a (tu)
  • vinovățești
(să)
  • vinovățești
  • vinovățeai
  • vinovățiși
  • vinovățiseși
a III-a (el, ea)
  • vinovățește
(să)
  • vinovățească
  • vinovățea
  • vinovăți
  • vinovățise
plural I (noi)
  • vinovățim
(să)
  • vinovățim
  • vinovățeam
  • vinovățirăm
  • vinovățiserăm
  • vinovățisem
a II-a (voi)
  • vinovățiți
(să)
  • vinovățiți
  • vinovățeați
  • vinovățirăți
  • vinovățiserăți
  • vinovățiseți
a III-a (ei, ele)
  • vinovățesc
(să)
  • vinovățească
  • vinovățeau
  • vinovăți
  • vinovățiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)