2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vinificat, ~ă a [At: DLR / Pl: ~ați, ~e / E: vinifica] 1-2 (D. o cantitate de must sau de vin) Supus procesului de vinificație (1-2).

VINIFICÁ, vinific, vb. I. Tranz. A supune mustul de struguri procesului de prelucrare care îl preface în vin, a face operațiile necesare obținerii vinului din struguri. – După fr. vinifier.

vinifica vt [At: COSTINESCU / Pzi: vinific / E: fr vinifier] 1 A supune mustul de struguri unui proces de prelucrare pentru a-l preface în vin. 2 A efectua operațiile necesare pentru obținerea, ameliorarea și conservarea vinului din struguri.

vinifica vb. I. tr. A supune mustul de struguri procesului de prelucrare pentru a-l preface în vin, a face operațiile necesare pentru obținerea, ameliorarea, conservarea vinului din struguri. • prez.ind. vinific. /<fr. vinifier.

VINIFICÁ, vinífic, vb. I. Tranz. A supune mustul de struguri procesului de prelucrare care îl preface în vin, a face operațiile necesare obținerii vinului din struguri. – După fr. vinifier.

VINIFICÁ, vinífic, vb. I. Tranz. A supune mustul de struguri procesului de transformare care îl preface în vin; a face operațiile necesare obținerii vinului din struguri.

VINIFICÁ vb. I. tr. A supune mustul de struguri procesului de transformare în vin; a face operațiile necesare obținerii vinului din struguri. [P.i. vinífic, 3,6 -că. / < vinificație].

VINIFICÁ vb. tr. a supune mustul de struguri procesului de vinificație. (după fr. vinifier)

A VINIFICÁ vinífic tranz. (must de struguri) A supune vinificației. /<fr. vinifier

*vinífic, a v. tr. (lat. vinum, vin, și -fic ca în vitri-fic). Prefac în vin.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vinificá (a ~) vb., ind. prez. 3 vinífică

vinificá vb., ind. prez. 1 sg. vinífic, 3 sg. și pl. vinífică

vinifica (ind. prez. 3 sg. și pl. vinifică)

Intrare: vinificat
vinificat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vinificat
  • vinificatul
  • vinificatu‑
  • vinifica
  • vinificata
plural
  • vinificați
  • vinificații
  • vinificate
  • vinificatele
genitiv-dativ singular
  • vinificat
  • vinificatului
  • vinificate
  • vinificatei
plural
  • vinificați
  • vinificaților
  • vinificate
  • vinificatelor
vocativ singular
plural
Intrare: vinifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vinifica
  • vinificare
  • vinificat
  • vinificatu‑
  • vinificând
  • vinificându‑
singular plural
  • vinifică
  • vinificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vinific
(să)
  • vinific
  • vinificam
  • vinificai
  • vinificasem
a II-a (tu)
  • vinifici
(să)
  • vinifici
  • vinificai
  • vinificași
  • vinificaseși
a III-a (el, ea)
  • vinifică
(să)
  • vinifice
  • vinifica
  • vinifică
  • vinificase
plural I (noi)
  • vinificăm
(să)
  • vinificăm
  • vinificam
  • vinificarăm
  • vinificaserăm
  • vinificasem
a II-a (voi)
  • vinificați
(să)
  • vinificați
  • vinificați
  • vinificarăți
  • vinificaserăți
  • vinificaseți
a III-a (ei, ele)
  • vinifică
(să)
  • vinifice
  • vinificau
  • vinifica
  • vinificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vinifica

  • 1. A supune mustul de struguri procesului de prelucrare care îl preface în vin, a face operațiile necesare obținerii vinului din struguri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: