Definiția cu ID-ul 514050:

vídmă (-me), s. f. – Fantasmă, nălucă, stafie. Sb., rut. vidima „vrăjitoare”, pol. widma „nălucă” (Tiktin; Candrea). În Mold. Cf. iasmă „nălucă”, care ar putea fi foarte bine același cuvînt, cu pierderea inițialei ca în (v)iroagă.