6 definiții pentru videnie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

videnie sf vz vedenie1

vedenie1 sf [At: VARLAAM, C. 394 / V: (îrg) vid~, (înv) ~dan~, videan~, (reg) vidan~ / Pl: ~ii / E: slv видѣниѥ] 1 (Rel) Reprezentare în vis2 (1), în stări extatice etc. a unei ființe (supranaturale), care face cunoscută voința divină Si: apariție (4), (înv) arătare (2), vedere (88) Vz revelație, viziune. 2 (Înv) Text care relatează despre o vedenie (1). 3 Reprezentare în vis2 (1). 4 Falsă percepție a unor situații etc., care nu corespund unei realități concrete. 5 Ființă ireală care apare în vis sau care este imaginată de o persoană stăpânită de emoții puternice, de o boală psihică etc. Si: arătare (24) Vz fantomă (1), halucinație, închipuire, nălucă, nălucire, năzărire. 6 (Olt; îe; îf vidănie) A băga (pe cineva) în vidănii A îngrozi pe cineva. 7 Imagine a unei ființe sau a unui lucru care apare în mod nedeslușit sau neașteptat (și care sperie prin aspectul ei ciudat). 8 (Rar; fig) Miraj. 9-12 (Îvp) Vedere (1-4). 13 (De obicei poetic) Reprezentare (a unei realități). 14 (Ccr) Ceea ce produce o impresie deosebită. 15 (Pop) Minune.

vedénie și (vechĭ, azĭ Mold.) vi- f. (vsl. vidĭeniĭe, d. vidĭeti, a vedea. V. vidmă). Arătare, nălucă, spectru. Halucinațiune: a avea vedeniĭ.

Intrare: videnie
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • videnie
  • videnia
plural
  • videnii
  • videniile
genitiv-dativ singular
  • videnii
  • videniei
plural
  • videnii
  • videniilor
vocativ singular
plural