viceprefect sm [At: BARIȚIU, P. A. I, 6 / Pl: ~cți / E: lat vice-praefectus] (La romani sau în structuri organizatorice realizate după modelul celor romane) 1 Locțiitor al șefului unui serviciu civil sau militar. 2 Titlu deținut de viceprefect (1). 3 Funcție deținută de viceprefect (1).

viceprefect s.m. (la romani sau în structuri organizatorice realizate după modelul celor romane) Locțiitor al șefului unui serviciu civil sau militar. ♦ Titlu, funcție deținută de această persoană. • pl. -ți. /vice- + prefect; cf. lat. vice „în funcția”, praefectus, -i „prefect”.