vițelar sm [At: GHIBĂNESCU, I. Z., I₂, 114 / V: (reg) hițal~, vințăl~ / Pl: ~i / E: vițel + -ar] 1 Persoană care duce la păscut, păzește și îngrijește vițeii (1). 2 Plantă erbacee perenă din familia gramineelor, cu tulpina înaltă de circa 50 cm, cu spicul verde sau verde-brun, lucios și cu miros de cumarină Si: (reg) paiangină (Vz păianjen), pălciană, păleiană, părangină, iarba-fânului, iarbă-mirositoare (Anthoxanthum odoratum). 3 (Zlg; pop) Mormoloc. 4 (Zlg; reg) Lătăuș (Gammarus pulex). 5 (Ent; Trs) Insectă carnivoră acvatică, de culoare verde-brună, cu o dungă galbenă pe marginea elitrelor (Dytiscus marginalis).