2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

velici vt [At: ȘEZ. I, 180 / Pzi: ~icesc / E: nct] (Buc; Trs) A sorti.

velic, -ă adj. (mar.) Care ține de vele, de velatură; referitor la vele. ◊ Centru (sau punct) velic = centrul teoretic al suprafețelor totale ale velelor; centrul de presiune al vîntului pe suprafața velaturii. • pl. -ci, -ce. /<fr. vélique; cf. lat. vēlum, -i „pînză de corabie”.

VÉLIC, -Ă adj. (mar.) referitor la vele. ♦ centru (sau punct) ~ = centrul teoretic al suprafețelor totale ale velelor; centrul de presiune al vântului pe suprafața velaturii. (< fr. vélique)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vélic adj. m., pl. vélici; f. sg. vélică, pl. vélice

Intrare: velici
velici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: velic
velic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • velic
  • velicul
  • velicu‑
  • velică
  • velica
plural
  • velici
  • velicii
  • velice
  • velicele
genitiv-dativ singular
  • velic
  • velicului
  • velice
  • velicei
plural
  • velici
  • velicilor
  • velice
  • velicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)