10 definiții pentru vampiric


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VAMPÍRIC, -Ă, vampirici, -ce, adj. De vampir; p. ext. oribil, îngrozitor. – Din fr. vampirique.

vampiric, ~ă a [At: CONTEMP. 1949, nr. 158, 11/4 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr vampirique] 1 De vampir (1). 2 (Pex) Oribil. 3 (Fig) Lacom. 4 (Fig) Malefic.

vampiric, -ă adj. De vampir; foarte crud, nemilos, lacom. ♦ Ext. Demonic; îngrozitor, oribil. Femeia vampirică scoate pe Angelo din club, legat la ochi (CA. PETR.). • pl. -ci, -ce. /<fr. vampirique.

VAMPÍRIC, -Ă, vampirici, -ce, adj. De vampir; p. ext. oribil, îngrozitor. – Din fr. vampirique.

VAMPÍRIC, -Ă, vampirici, -e, adj. De vampir; p. ext. oribil, sîngeros. Setea vampirică o potolește peste fruntarii. BOUREANU, S. P. 26.

VAMPÍRIC, -Ă adj. De vampir; foarte crud, îngrozitor. [Cf. fr. vampirique].

VAMPÍRIC, -Ă adj. de vampir; (p. ext.) foarte crud. (< fr. vampirique)

VAMPÍRIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de vampir; propriu vampirului. 2) Care vădește cruzime excesivă; înclinat spre cruzime excesivă; atroce; feroce; crunt. /<fr. vampirique


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vampíric adj. m., pl. vampírici; f. vampírică, pl. vampírice

vampíric adj. m., pl. vampírici; f. sg. vampírică, pl. vampírice

Intrare: vampiric
vampiric adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vampiric
  • vampiricul
  • vampiricu‑
  • vampirică
  • vampirica
plural
  • vampirici
  • vampiricii
  • vampirice
  • vampiricele
genitiv-dativ singular
  • vampiric
  • vampiricului
  • vampirice
  • vampiricei
plural
  • vampirici
  • vampiricilor
  • vampirice
  • vampiricelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vampiric

etimologie: