O definiție pentru vaitău


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vaitắu (-táie), s. n. – Vas cu care morarul separă uiumul. Sb. vajda „beneficiu”, cf. faidă.

Intrare: vaitău
substantiv neutru (N46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vaitău
  • vaităul
  • vaitău‑
plural
  • vaitaie
  • vaitaiele
genitiv-dativ singular
  • vaitău
  • vaităului
plural
  • vaitaie
  • vaitaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)