2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vătuiu m. 1. ied de un an; 2. puiu de iepure: vătuiții ce sbughia din iarbă OD. [Lat. *VITULEUS (din VITULUS, vițel)].

VĂTÚI2, -IE, vătui, -ie, s. m. și f. Ied sau pui de iepure (până la un an). ♦ Piele (prelucrată) a puiului de căprioară. – Lat. *vituleus (<vitulus).

vătui1 sm [At: (a. 1611) ȘTEFANELLI, D. C. 1 / V: (reg) ~tâi, vot~, băt~ / Pl: ~ / E: ml *vituleus (< vitulus) cf alb ftujë, vëtulë] 1 Ied. 2 Țap tânăr (mai ales în al doilea an de viață) Si: (reg) vătărog (2). 3 (Reg) Țap inapt pentru reproducere. 4 Piele (prelucrată) a puiului de căprioară. 5 (Reg) Noaten. 6 Berbec inapt pentru reproducere. 7 Pui de iepure (până la un an) Si: (reg) vătărog (4). 8 Iepuroi. 9 (Mun; fig) Șoarece mare. 10 Epitet pentru un copil. 11 Epitet pentru un tânăr (necăsătorit).

vătui1 s.m. (zool.) 1 Ied sau pui de iepure (pînă la un an); (reg.) vătărog. ♦ Piele (prelucrată) a puiului de căprioară sau de capră. 2 Noaten. 3 Iepure pînă la un an. • pl. -ui. și (reg.) vătîi, votui s.m. /cuv. autoh.; cf. alb .ftujë, vëtulë.

VĂTÚI2, -IE, vătui, -ie, s. m. și f. Ied sau pui de iepure (până la un an). ♦ Piele (prelucrată) a puiului de căprioară. – Lat. vituleus (< vitulus).

VĂTÚI2, -IE, vătui, -ie, s. m. și f. 1. Ied (de uri an). Vede... căprioarele și ciutele, ieșite cu vătuii și cu vițeii în marginea luminișului. SADOVEANU, V. E. 39. De-acum mai mult... N-am să păstoresc mioare, Glas de clopot n-am s-ascult Și vătui pe coasta lată N-am să mîn eu niciodată! COȘBUC, P. II 172. ♦ Pielea prelucrată a puiului de căprioară. Un burduv de vătui. ȘEZ. III 8. 2. Pui de iepure (de șase pînă la opt luni); șoldan. Ei fugeau înainte, speriindu-se de orice zgomot, de orice șoaptă, de frunzele ce fîșiau pe cracă... de vătuiul ce zbughea din iarbă. ODOBESCU, S. I 91. De-abia o să-avem vreme pînă diseară să întoarcem doi-trei vătui. GHICA, S. 282.

VĂTÚI ~ m. rar 1) Ied de un an. 2) Pui de iepure până la un an. /Cuv. de orig. traco-dacă

vătúĭ, – úĭe s. (din *vătulĭ, mrom. vetulĭu, alb. vetulĭ, d. vĭet, an [vgr. étos, an, lat. vetus, vétulus, vechĭ]. D. alb. vine ngr. vetúli, d. rom. vine rut. vatúlĭa, vatúĭka, pol. wetula. Cp. cu noatin și godac). Vechĭ (Ps. S.) Țap. (Bibl. 1688) Ĭed. Azĭ. Puĭ sugar de ĭepure (pe cînd șoldan e adult). – În Olt. vătăróg. V. lupeĭ și coteĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vătuiu sb. m., -tuie sb. f.; -ui pl. m. și. f.

vătúi1 (pop.) s. m., pl. vătúi, art. vătúii

vătúi s. m., pl. vătúi, art. vătúii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VĂTÚI s. (ZOOL.) (Olt. și Ban.) vătărog. (~ul este iedul sau iepurele de circa un an.)

VĂTUI s. (ZOOL.) (Olt. și Ban.) vătărog. (~ este iedul sau iepurele de circa un an.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vătúi (-i), s. m. – Animal (mai ales ied sau iepure) de un an. – Var. vătuiu, văitoi. Mr., megl. vitul’u. Lat. *vĭtŭleus (Weigand, Krit. Jb., XII, 98; Weigand, Jb., XVI, 230; Pușcariu 1867; REW 9406). Der. din lat. *haeduleus (Lexiconul de la Buda) sau din mag. fiatal „tînăr” (Cihac, II, 534) nu este probabilă. Se folosea mai demult ca adj., cf. Dosoftei, taur vătui „tăuraș”. Din rom. trebuie să provină alb. vëtulj(ë), rut. vatulja, vrtujka, pol. wetula (Candrea, Elementele, 405).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

vătúi, vătúi, s.m. (reg.) 1. ied de un an. 2. pui de iepure. 3. pielea prelucrată a puiului de căprioară.

vătúi, (vătuiu), s.m. – (reg.) Ied (până la un an). – Cuvânt autohton, cf. alb. vetul’, din rad. i.-e. *uet, *uet-es- „an” (Russu, 1970: 212); lat. *vituleus (< vitulus) (DER, DEX, MDA). Cuv. rom. > ucr. vatulja, pol. wetula (Candrea, cf. DER; Scriban).

vătúi, (vătuiu), s.m. – Ied (până la un an). – Cuvânt autohton (Russu 1981, Brâncuși 1983); Lat. *vituleus (< vitulus) (DER, DEX).

Intrare: vătuiu
vătuiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: vătui (s.m.f.)
vătui2 (s.m.f.) substantiv masculin adjectiv
substantiv masculin și feminin (MF122)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vătui
  • vătuiul
  • vătuiu‑
  • vătuie
  • vătuia
plural
  • vătui
  • vătuii
  • vătui
  • vătuile
genitiv-dativ singular
  • vătui
  • vătuiului
  • vătui
  • vătuii
plural
  • vătui
  • vătuilor
  • vătui
  • vătuilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vătui (s.m.f.) vătuie

  • 1. Ied sau pui de iepure (până la un an).
    surse: DEX '09 NODEX sinonime: vătărog attach_file 4 exemple
    exemple
    • Vede... căprioarele și ciutele, ieșite cu vătuii și cu vițeii în marginea luminișului. SADOVEANU, V. E. 39.
      surse: DLRLC
    • De-acum mai mult... N-am să păstoresc mioare, Glas de clopot n-am s-ascult Și vătui pe coasta lată N-am să mîn eu niciodată! COȘBUC, P. II 172.
      surse: DLRLC
    • Ei fugeau înainte, speriindu-se de orice zgomot, de orice șoaptă, de frunzele ce fîșiau pe cracă... de vătuiul ce zbughea din iarbă. ODOBESCU, S. I 91.
      surse: DLRLC
    • De-abia o să-avem vreme pînă diseară să întoarcem doi-trei vătui. GHICA, S. 282.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Ied (de un an).
      surse: DLRLC
    • diferențiere Pui de iepure (de șase până la opt luni).
      surse: DLRLC sinonime: șoldan
    • 1.1. Piele (prelucrată) a puiului de căprioară.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Un burduv de vătui. ȘEZ. III 8.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină *vituleus (dinvitulus).
    surse: DEX '09
  • Cuvânt de origine traco-dacă.
    surse: NODEX