2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vălvoi ain vz vâlvoi

VĂLVÓI adv. v. vîlvoi.[1] corectată

  1. În original, greșit, s. n. gall

VÂLVÓI adj. invar. (Despre păr) Ridicat în sus (în neorânduială); zbârlit, ciufulit. [Var.: vulvoi adj. invar.] – Et. nec. Cf. vâlvoare.

VULVÓI adj. invar. v. vâlvoi.

vâlvoi [At: I. GOLESCU, C. / V: vul~, (înv) fâl~, văl~ ain, vulvoaie snp, (îvr) vâlvoaie af / E: vâlvă1 cf vâlvoare] 1 ain (D. păr) Ridicat în sus în dezordine Si: ciufulit (1), zbârlit. 2-3 ain (Îljv) Cu părul (sau barba) ~ (Care este) cuprins de o spaimă puternică, de un șoc psihic sau de furie. 4 ain (Îe) A i se ridica (sau a i se face) părul ~ A fi cuprins de o spaimă puternică. 5 sn Smoc.

vîlvoi adj.invar. (despre păr) Care este ridicat în sus (în neorînduială); zbîrlit, ciufulit. Văd dinaintea mea un pustnic sălbatic cu părul și cu barba vîlvoi (CAR.). • și vulvoi adj.invar. /de la vîlvă; cf. vîlvoare.

VÂLVÓI adj. invar. (Despre păr) Ridicat în sus (în neorânduială); zbârlit, ciufulit. [Var.: vulvói adj. invar.] – Et. nec. Cf. vâlvoare.

VÎLVÓI adv. În neorînduială, în dezordine. Cînd deterăm cu ochii de acea groaznică dihanie... părul ni se rădică vîlvoi. ODOBESCU, S. III 253. Să prind hoțul de ciocoi... Și să-i fac părul vîlvoi. ANT. LIT. POP. I 75. ◊ (Adjectival) Făt-Frumos are hainele rupte și părul vîlvoi. EFTIMIU, Î. 123. ♦ (Substantivat, rar) Păr în neorînduială. Vîlvoiul își strămută doar direcția dinspre ochi spre creștet. C. PETRESCU, Î. II 52. – Variante: vălvói (EMINESCU, N. 110), vulvói (ISPIRESCU, U. 5, BOLINTINEANU, la TDRG) adv.

VULVÓI adv. v. vîlvoi.[1] corectată

  1. În original, greșit, s. n. gall

VÂLVÓI adj. invar. (despre păr) Care este în dezordine; zbârlit. /Orig. nec.

vălvoiu a. și adv. drept în sus (vorbind de păr): părul vălvoiu. [V. vălvoare].

vulvoiu adv. V. vălvoiu: coada sta vulvoiu BOL.

vîlvóĭ, -ĭát, V. vulvoĭ, -ĭat.

vulvóĭ și vîlvóĭ adv. (d. vulvoare, vîlvoare). Zbîrlit: o pisică cu păru vîlvoĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

arată toate definițiile

Intrare: vălvoi
vălvoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: vâlvoi
vâlvoi
adjectiv invariabil (I9)
Surse flexiune: DOR
  • vâlvoi
vulvoi
adjectiv invariabil (I9)
  • vulvoi
vălvoi adverb
adverb (I8)
  • vălvoi

vâlvoi vulvoi vălvoi

  • 1. (Despre păr) Ridicat în sus (în neorânduială).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: ciufulit zbârlit attach_file 4 exemple
    exemple
    • Făt-Frumos are hainele rupte și părul vîlvoi. EFTIMIU, Î. 123.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Cînd deterăm cu ochii de acea groaznică dihanie... părul ni se rădică vîlvoi. ODOBESCU, S. III 253.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Să prind hoțul de ciocoi... Și să-i fac părul vîlvoi. ANT. LIT. POP. I 75.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat rar Vîlvoiul își strămută doar direcția dinspre ochi. spre creștet. C. PETRESCU, Î. II 52.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
  • cf. vâlvoare
    surse: DEX '98 DEX '09