5 definiții pentru vălăcăi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vălăcăi vr [At: TDRG / Pzi: ~esc / E: ns cf olecăi, văicări] (Reg) 1-2 A se văita (1-2).

VĂLĂCĂÍ, vălăcăiesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A se văita, a se văicări. Ce te vălăcăiești, mă creștine? MAT. FOLK. 678.

VĂLĂCĂÍ, vălăcăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A se văita. – Din valeu.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VĂLĂCĂÍ vb. v. boci, căina, jeli, jelui, lamenta, plânge, tângui, văicări, văita.

vălăcăi vb. v. BOCI. CĂINA. JELI. JELUI. LAMENTA. PLÎNGE. TÎNGUI. VĂICĂRI. VĂITA.

Intrare: vălăcăi
verb (V408)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vălăcăi
  • vălăcăire
  • vălăcăit
  • vălăcăitu‑
  • vălăcăind
  • vălăcăindu‑
singular plural
  • vălăcăiește
  • vălăcăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vălăcăiesc
(să)
  • vălăcăiesc
  • vălăcăiam
  • vălăcăii
  • vălăcăisem
a II-a (tu)
  • vălăcăiești
(să)
  • vălăcăiești
  • vălăcăiai
  • vălăcăiși
  • vălăcăiseși
a III-a (el, ea)
  • vălăcăiește
(să)
  • vălăcăiască
  • vălăcăia
  • vălăcăi
  • vălăcăise
plural I (noi)
  • vălăcăim
(să)
  • vălăcăim
  • vălăcăiam
  • vălăcăirăm
  • vălăcăiserăm
  • vălăcăisem
a II-a (voi)
  • vălăcăiți
(să)
  • vălăcăiți
  • vălăcăiați
  • vălăcăirăți
  • vălăcăiserăți
  • vălăcăiseți
a III-a (ei, ele)
  • vălăcăiesc
(să)
  • vălăcăiască
  • vălăcăiau
  • vălăcăi
  • vălăcăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vălăcăi

etimologie:

  • valeu
    surse: DLRM