4 definiții pentru văitău


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

văitău sn [At: CADE / V: voi~ / Pl: ~taie, ~tăie / E: ns cf mg vajtó, „coș pentru pâine”] (Trs) Măsură (de aproximativ 2 litri) cu care se ia vama la moară Vz mertic, otic, șinic.

văitău s.n. (reg.) Măsură (de aproximativ 2 kg) cu care se ia vama la moară. • pl. -aie, -ăie. și voitău s.n. /cf. magh. vajtó „coș pentru pîine”.

VĂITẮU, văitaie, s. n. (Regional) Vas mic, făcut din scoarță de fag, servind ca măsură pentru vămuirea cerealelor la moară. V. mertic.

VĂITẮU, văitaie, s. n. (Reg.) Vas mic, făcut din scoarță de fag, cu care se vămuiesc cerealele la moară.

Intrare: văitău
substantiv neutru (N46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • văitău
  • văităul
  • văitău‑
plural
  • văitaie
  • văitaiele
genitiv-dativ singular
  • văitău
  • văităului
plural
  • văitaie
  • văitaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

văitău

  • 1. regional Vas mic, făcut din scoarță de fag, servind ca măsură pentru vămuirea cerealelor la moară.
    surse: DLRLC DLRM

etimologie: