uti i [At: CONV. LIT. XLIII, 917 / V: uciu, utăli, ute, ~li, ~u / E: ns cf rs утка] (Are) Strigăt cu care se cheamă rațele.

uciu¹ i vz uti

utăli i vz uti

ute i vz uti

utili i vz uti

utiu i vz uti

uța¹ i [At: ALR SN II h 380/279 / V: uți / E: mg dal uca] (Reg; rep) Strigăt cu care se cheamă rațele Si: (reg) rică, uti, utu.

uți i vz uța¹

úti-úti interj. de chemat rațele și gîștele (rus. útka, rață). V. puĭ-puĭ.

uti interj. – Servește pentru a chema puii de rață. – Var. utiu, uti-uti. Sl. uti „rață” (Tiktin; Pușcariu, Dacor., I, 79).

UTI, NON ABUTI (lat.) a uza, (dar) nu a abuza – Axiomă îndemnând la păstrarea măsurii. V. și Abusus non tollit usum.