2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ustei v vz ostoi2

ostoĭésc v. tr. (vsl. ustoĭati, a sta ustativi, a opri [staviti, stati-stanon, a se opri], ustati-ustanon, a sta, a rămînea, ustaniti sen, a se pune, a se așeza; rus. ustáti, ustavatĭ, a osteni [intr.]. V. pre- și pri-stoĭesc, ostenesc, postată, stavă, stavilă, stăvesc). Rar azĭ. Alin, potolesc: speriate de țipetele eĭ, îĭ ĭeșiră înainte ostoind-o (Rebr. 145), a ostoi durerea. V. refl. Îl rugă să se ostoĭască (Rebr. 167); vîntu, durerea s’a ostoit. V. intr. Mă potolesc: vîntu, durerea a ostoit. – Și osteĭesc, ostoĭez, osteĭez, ostiez (Munt.). Maĭ vechĭ ust-. V. ogoĭesc, oteșesc, contenesc, încetez, staŭ, tinchesc.

usteĭésc, -ĭéz, -oĭésc, -oĭéz, V. ostoĭesc.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

USTEI = USTIEI, în cazul gen. (16 A I 468), < sl. oycтиe „gură, vărsare”.

Intrare: ustei
ustei
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
usteia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Ustei
Ustei nume propriu
nume propriu (I3)
  • Ustei