Definiția cu ID-ul 713775:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

urzoi, -oaie, (urzitor), s.n. – Instrument folosit pentru a pregăti urzeala (țesătură) la războiul de țesut (Hotea 2006). Stavile pe care se fixează tiara (Papahagi 1925). Urzitor (Bârlea 1924): „Ea dă vina la urzoi / Că toată pânza-i lătunoi*” (Bârlea 1924 I: 96). – Din urzi + -oi.