2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

urzoaie sfp vz hârzob

urzoi [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (reg) or~, ~oaie sf / Pl: ~oaie, (reg) ~ sn, (reg) ~uri / E: urzi1 + -oi] 1 snm (Pop) Urzitor (1). 2 sn (Trs) Vârf, gurgui la opincă. 3 sfp (Reg; art.) Ursitoare (3).

URZÓI, urzoaie, s. n. (Regional) Urzitoare (1). Harnică-i muierea mea, C-a pus pînza pe urzoi Și-a pus-o de-un an, de doi. MARIAN, S. 139.

URZÓI, urzoaie, s. n. (Reg.) Urzitor1. – Din urzi + suf. -oi.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

urzói, urzoaie, (urzitor), s.n. – (reg.) Instrument folosit pentru a pregăti urzeala (țesătură) la războiul de țesut (Hotea, 2006). Stavile pe care se fixează tiara (Papahagi, 1925). Urzitor; dispozitiv de urzit (Bârlea, 1924): „Ea dă vina la urzoi / Că toată pânza-i lătunoi” (Bârlea, 1924, I: 96). Atestat și în Maram. din dreapta Tisei (Biserica Albă). – Din urzi + suf. -oi (MDA).

urzói, -oaie, (urzitor), s.n. – Instrument folosit pentru a pregăti urzeala (țesătură) la războiul de țesut (Hotea 2006). Stavile pe care se fixează tíara (Papahagi 1925). Urzitor (Bârlea 1924): „Ea dă vina la urzoi / Că toată pânza-i lătunoi*” (Bârlea 1924 I: 96). – Din urzi + -oi.

Intrare: urzoaie
urzoaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: urzoi
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urzoi
  • urzoiul
  • urzoiu‑
plural
  • urzoaie
  • urzoaiele
genitiv-dativ singular
  • urzoi
  • urzoiului
plural
  • urzoaie
  • urzoaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

urzoi

etimologie:

  • urzi + sufix -oi.
    surse: DLRM