4 definiții pentru urjumă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
urjumă sf [At: SCRIBAN, D. / V: cu~, hu~, uju~ / Pl: ~me / E: ns cf tc kurșun „glonț”] (Reg) 1 Sfărâmătură. 2 Fărâmă (de pâine). 3 (Fig; dep) Epitet dat unui om zgârcit (care nu dă nici o fărâmă de pâine). 4 (Mpl) Jumări (de porc). 5 (Dep) Epitet pentru o femeie urâtă și rea, cu părul zbârlit.
urjúmă, V. hurjumă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ujumă sf vz urjumă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hurjúmă și urjúmă și (Prah.) curjúmă f., pl. e (cp. cu turc. kuršun, glonț, adică „alice, fărmăturĭ”). Munt. Trans. Fărmătură de pîne. Fig. Poreclă celor zgîrcițĭ (care nu lasă să se peardă nicĭ măcar o fărmătură!): Măĭ hurjumă! În Mold. rar eurjúnă, pl. ĭ și e. V. hucĭum.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: urjumă
urjumă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ujumă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.