6 definiții pentru orgar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
orgar sm [At: T. PAPAHAGI, M. 61, 228 / Pl: ~i / E: ns cf mg varga] (Reg) Tăbăcar.
urgar sm vz orgar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ORGAR s. v. argăsitor, tăbăcar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
orgar s. v. ARGĂSITOR. TĂBĂCAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
orgar, orgari, s.m. – (reg.; înv.) Persoană care se ocupă cu tăbăcirea pieilor; tăbăcar. (Maram.). – Din oargă + suf. -ar (Frățilă).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
orgar, -i, s.m. – Persoană care se ocupă cu tăbăcirea pieilor; tăbăcar. Atestat numai în Maram. – Probabil în rel. cu magh. varga „cizmar” (cf. MDA).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: orgar
orgar substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
urgar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)