2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

unturoși v vz unturoșa

UNTURÓS, -OÁSĂ, unturoși, -oase, adj. (Înv. și reg.) Care conține multă untură sau multe grăsimi; ca untura; gras. – Untură + suf. -os.

unsuros, ~oa [At: DOSOFTEI, PS. 182/15 / Pl: ~oși, ~oase / E: unsoare + -os] 1 a Uns2 (10). 2 a Pătat cu o substanță grasă sau (pex) cu orice substanță care murdărește. 3 a Care conține multă grăsime Si: gras (2), (îrg) unturos (2). 4 a (Fig) De o falsă amabilitate Si: lingușitor, mieros. 5 a Care pare să conțină grăsime Si: (îvr) unsos. 6 a Care pare să fie acoperit cu grăsime. 7 sf (Bot; reg) Unguraș (2).

unturos, ~oa a [At: ANON. CAR. / Pl: ~oși, ~oase / E: untură + -os] (Îrg) 1 Care conține multă untură (5) Si: unsuros (1). 2 Unsuros (3).

UNTURÓS, -OÁSĂ, unturoși, -oase, adj. (Înv.) Care conține multă untură sau multe grăsimi; ca untura; gras. – Untură + suf. -os.

UNTURÓS, -OÁSĂ, unturoși, -oase, adj. (Învechit și regional) Care conține multă untură sau grăsimi; ca untura, gras. Toamna, cînd oile se hrănesc cu frunze uscate... brînza iese mai unturoasă. PAMFILE, I. C. 31.

unsurós, -oásă adj. (d. unsoare). Uleĭos orĭ plin (mînjit) de unsoare saŭ de grăsime: măslinile-s unsuroase; mînĭ, haĭne unsuroase. – Vechĭ și unturos.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

unturós (înv.; reg.) adj. m., pl. unturóși; f. unturoásă, pl. unturoáse

unturós adj. m., pl. unturóși; f. sg. unturoásă, pl. unturoáse

Intrare: unturoși
unturoși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: unturos
unturos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • unturos
  • unturosul
  • unturosu‑
  • unturoa
  • unturoasa
plural
  • unturoși
  • unturoșii
  • unturoase
  • unturoasele
genitiv-dativ singular
  • unturos
  • unturosului
  • unturoase
  • unturoasei
plural
  • unturoși
  • unturoșilor
  • unturoase
  • unturoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

unturos

  • 1. învechit regional Care conține multă untură sau multe grăsimi; ca untura.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: gras attach_file un exemplu
    exemple
    • Toamna, cînd oile se hrănesc cu frunze uscate... brînza iese mai unturoasă. PAMFILE, I. C. 31.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Untură + sufix -os.
    surse: DEX '98 DEX '09