2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UNIFORMIZAT, -Ă, uniformizați, -te, adj. Cu caracter uniform. – V. uniformiza.

UNIFORMIZAT, -Ă, uniformizați, -te, adj. Cu caracter uniform. – V. uniformiza.

uniformizat, ~ă a [At: CONTEMP, S. II, 1949, nr. 164, 9/5 / Pl: ~ați, ~e / E: uniformiza] 1-3 Care a devenit uniform (1-3).

UNIFORMIZAT, -Ă, uniformizați, -te, adj. Uniform.

UNIFORMIZA, uniformizez, vb. I. Tranz. A da un caracter uniform, a face să fie uniform. – Din fr. uniformiser.

UNIFORMIZA, uniformizez, vb. I. Tranz. A da un caracter uniform, a face să fie uniform. – Din fr. uniformiser.

uniformiza vt [At: BUL. COM. IST. I, 5 / Pzi: ~zez / E: fr uniformiser] 1-3 A da un caracter uniform (1-3). 4-6 A face să fie uniform (1-3) Si: a omogeniza, a egala (1).

UNIFORMIZA, uniformizez, vb. I. Tranz. A face să fie uniform, a da un caracter uniform.

UNIFORMIZA vb. I. tr. A da un caracter uniform, a face uniform. [Cf. fr. uniformiser].

UNIFORMIZA vb. tr. a da un caracter uniform, a face uniform. (< fr. uniformiser)

A UNIFORMIZA ~ez tranz. A face să fie uniform. /< fr. uniformiser

*uniformizéz v. tr. (d. uniform; fr. -iser). Fac uniform: a uniformiza casele.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

uniformiza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. uniformizez, 3 uniformizea; conj. prez. 1 sg. să uniformizez, 3 să uniformizeze

uniformiza (a ~) vb., ind. prez. 3 uniformizează; ger. uniformizând

uniformiza vb., ind. prez. 1 sg. uniformizez, 3 sg. și pl. uniformizea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

UNIFORMIZA vb. a omogeniza. (A ~ un amestec.)

A uniformiza ≠ a diversifica, a varia

Intrare: uniformizat
uniformizat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uniformizat
  • uniformizatul
  • uniformizatu‑
  • uniformiza
  • uniformizata
plural
  • uniformizați
  • uniformizații
  • uniformizate
  • uniformizatele
genitiv-dativ singular
  • uniformizat
  • uniformizatului
  • uniformizate
  • uniformizatei
plural
  • uniformizați
  • uniformizaților
  • uniformizate
  • uniformizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: uniformiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • uniformiza
  • uniformizare
  • uniformizat
  • uniformizatu‑
  • uniformizând
  • uniformizându‑
singular plural
  • uniformizea
  • uniformizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • uniformizez
(să)
  • uniformizez
  • uniformizam
  • uniformizai
  • uniformizasem
a II-a (tu)
  • uniformizezi
(să)
  • uniformizezi
  • uniformizai
  • uniformizași
  • uniformizaseși
a III-a (el, ea)
  • uniformizea
(să)
  • uniformizeze
  • uniformiza
  • uniformiză
  • uniformizase
plural I (noi)
  • uniformizăm
(să)
  • uniformizăm
  • uniformizam
  • uniformizarăm
  • uniformizaserăm
  • uniformizasem
a II-a (voi)
  • uniformizați
(să)
  • uniformizați
  • uniformizați
  • uniformizarăți
  • uniformizaserăți
  • uniformizaseți
a III-a (ei, ele)
  • uniformizea
(să)
  • uniformizeze
  • uniformizau
  • uniformiza
  • uniformizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

uniformizat, uniformizaadjectiv

  • 1. Cu caracter uniform. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: uniform
etimologie:
  • vezi uniformiza DEX '98 DEX '09

uniformiza, uniformizezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.