9 definiții pentru ungurime


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UNGURÍME s. f. Mulțime de maghiari; totalitatea maghiarilor; ținut locuit de maghiari (în Transilvania). – Ungur + suf. -ime.

UNGURÍME s. f. Mulțime de maghiari; totalitatea maghiarilor; ținut locuit de maghiari (în Transilvania). – Ungur + suf. -ime.

ungurime sfs [At: M. COSTIN, ap. GÂDEI / E: ungur + -ime] 1 Mulțime de maghiari (1). 2 Totalitate a maghiarilor. 3 Ținut al maghiarilor. 4 (Reg; îlav) Pe ~ În limba maghiară.

UNGURÍME s. f. (Cu sens colectiv) Mulțime de unguri.

UNGURÍME f. (colectiv de la ungur) 1) Totalitate a ungurilor; neamul unguresc. 2) Mulțime de unguri. /ungur + suf. ~ime

unguríme f. Mulțime de Ungurĭ saŭ neamu unguresc: M’am suit la munte’n zorĭ și-am prins fulgeru din norĭ, și de sus, din înălțime, l-am zvîrlit în ungurime (P. P.)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

unguríme s. f., g.-d. art. ungurímii

unguríme s. f., g.-d. art. ungurímii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: ungurime
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ungurime
  • ungurimea
plural
genitiv-dativ singular
  • ungurimi
  • ungurimii
plural
vocativ singular
plural

ungurime

  • 1. Mulțime de maghiari; totalitatea maghiarilor; ținut locuit de maghiari (în Transilvania).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: maghiarime

etimologie:

  • Ungur + sufix -ime.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX