9 definiții pentru uneltitoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UNELTITÓR, -OÁRE, uneltitori, -oare, s. m. și f. Persoană care uneltește; conspirator, complotist; intrigant. – Unelti + suf. -tor.

UNELTITÓR, -OÁRE, uneltitori, -oare, s. m. și f. Persoană care uneltește; conspirator, complotist; intrigant. – Unelti + suf. -tor.

uneltitor, ~oare [At: MARCOVICI, D. 10/22 / Pl: ~i, ~oare / E: unelti + -tor] 1 (Înv) Autor sau factor determinant al unor stări, acțiuni ori realizări. 2 Intrigant.

UNELTITÓR, -OÁRE, uneltitori, -oare, s. m. și f. (Învechit și arhaizant) Persoană care uneltește în ascuns o acțiune împotriva cuiva; conspirator, complotist. E pregătit și ordinul către isprăvnicii, să înhațe uneltitorii care cutreieră ținuturile. C. PETRESCU, A. R. 37. Spuneți, ce știți mai mult a face, mișeilor, uneltitori de rele, iscoditori de dezbinări. ODOBESCU, S. I 110.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

uneltitoáre s. f., g.-d. art. uneltitoárei; pl. uneltitoáre

uneltitoáre s. f., g.-d. art. uneltitoárei; pl. uneltitoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

UNELTITÓR s. v. complotist, conspirator.

UNELTITÓR adj., s. v. intrigant.

uneltitor s. v. COMPLOTIST. CONSPIRATOR.

Intrare: uneltitoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uneltitoare
  • uneltitoarea
plural
  • uneltitoare
  • uneltitoarele
genitiv-dativ singular
  • uneltitoare
  • uneltitoarei
plural
  • uneltitoare
  • uneltitoarelor
vocativ singular
  • uneltitoare
  • uneltitoareo
plural
  • uneltitoarelor

uneltitor, uneltitoare uneltitoare

etimologie:

  • Unelti + sufix -tor.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX