2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ULTRAREACȚIONÁR, -Ă, ultrareacționari, -e, adj., s. m. și f. Reacționar înrăit. [Pr.: -re-ac-ți-o-] – Ultra- + reacționar.

ultrareacționar, ~ă smf, a [At: DEX / P: ~re-ac-ți-o~ / Pl: ~i, ~e / E: ultra1- + reacționar] 1-2 (Persoană) care se opune cu înverșunare progresului.

ULTRAREACȚIONÁR, -Ă, ultrareacționari, -e, adj., s. m. și f. Reacționar(ă) înrăit(ă), contrarevoluționar(ă) pătimaș(ă). [Pr.: -re-ac-ți-o-] – Ultra- + reacționar.

ULTRAREACȚIONÁR, -Ă adj., s.m. și f. Reacționar înrăit. [Pron. -re-ac-. / < ultra- + reacționar, cf. it. ultrareazionario].

ULTRAREACȚIONÁR, -Ă adj., s. m. f. reacționar înrăit. (< ultra- + reacționar)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ultrareacționár (-re-ac-ți-o-) adj. m., s. m., pl. ultrareacționári; adj. f., s. f. ultrareacționáră, pl. ultrareacționáre

ultrareacționár adj., s. m. → reacționar

Intrare: ultrareacționară
  • silabație: -re-ac-ți-o- info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ultrareacționa
  • ultrareacționara
plural
  • ultrareacționare
  • ultrareacționarele
genitiv-dativ singular
  • ultrareacționare
  • ultrareacționarei
plural
  • ultrareacționare
  • ultrareacționarelor
vocativ singular
  • ultrareacționa
  • ultrareacționaro
plural
  • ultrareacționarelor
Intrare: ultrareacționar (adj.)
ultrareacționar1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -re-ac-ți-o- info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ultrareacționar
  • ultrareacționarul
  • ultrareacționaru‑
  • ultrareacționa
  • ultrareacționara
plural
  • ultrareacționari
  • ultrareacționarii
  • ultrareacționare
  • ultrareacționarele
genitiv-dativ singular
  • ultrareacționar
  • ultrareacționarului
  • ultrareacționare
  • ultrareacționarei
plural
  • ultrareacționari
  • ultrareacționarilor
  • ultrareacționare
  • ultrareacționarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ultrareacționar, -ă ultrareacționară

  • 1. Reacționar(ă) înrăit(ă).
    surse: DEX '09 DN
    • diferențiere Reacționar(ă) înrăit(ă), contrarevoluționar(ă) pătimaș(ă).
      surse: DEX '98

etimologie:

  • Ultra- + reacționar
    surse: DEX '09 DEX '98 DN