2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ulcuță sf vz olcuță

ULCÚȚĂ s. f. v. olcuță.

ULCÚȚĂ s. f. v. olcuță.

OLCÚȚĂ, olcuțe, s. f. (Reg.) Oliță. – Din oală.

OLCÚȚĂ, olcuțe, s. f. (Reg.) Oliță. – Din oală.

olcuță sf [At: LEX. MARS. 232 / V: (reg) ul~ / Pl: ~țe și (rar) ~ți / E: cf oală, ulcea] (Ban; Trs) 1 Fiecare dintre celulele fagurelui. 2 (Mor) Piuliță. 3 Vârtej de apă. 4 Joc de copii nedefinit mai îndeaproape.

OLCÚȚĂ, olcuțe, s. f. (Popular) Oliță. Cît e fata de micuță Fură banii din olcuță. HODOȘ, P. P. 181. – Variantă: ulcúță (GOROVEI, C. 188) s. f.

OLCUȚĂ s. f. (Ban.) Ulcică, oliță. Ollula. Olkucsa. Fazakocsa. LEX MARS., 232. Etimologie: ol + suf. -ucuță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

olcúță (reg.) s. f., g.-d. art. olcúței; pl. olcúțe

olcúță s. f., g.-d. art. olcúței; pl. olcúțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OLCÚȚĂ s. v. oliță, ulcică.

Intrare: ulcuță
ulcuță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: olcuță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • olcuță
  • olcuța
plural
  • olcuțe
  • olcuțele
genitiv-dativ singular
  • olcuțe
  • olcuței
plural
  • olcuțe
  • olcuțelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ulcuță
  • ulcuța
plural
  • ulcuțe
  • ulcuțele
genitiv-dativ singular
  • ulcuțe
  • ulcuței
plural
  • ulcuțe
  • ulcuțelor
vocativ singular
plural

olcuță ulcuță

etimologie:

  • oală
    surse: DEX '09 DEX '98