2 intrări
50 de definiții
din care- explicative (33)
- morfologice (6)
- relaționale (4)
- etimologice (2)
- specializate (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ULCIOR1 s. n. v. urcior1.
ULCIOR2 s. n. v. urcior2.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ULCIOR2 s. n. v. urcior2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ulcior1 sn vz urcior1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ulcior2 snm vz urcior2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ULCIOR1 s. n. v. urcior1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ULCIOR2 s. n. v. urcior2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ULCIOR1 s. n. v. urcior1.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ulcior n. V. urcior: un ulcior de bragă PANN.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) ulcĭór, V. urcĭor 2.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) ulcĭór, V. urcĭor 1.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
URCIOR1, urcioare, s. n. 1. Vas de lut (smălțuit) cu gâtul strâmt, cu una sau două toarte, folosit pentru păstrarea lichidelor. 2. (Rar) Loc mai adânc în albia unei ape curgătoare, unde se formează vârtejuri; bulboacă, bulboană. [Var.: ulcior s. n.] – Lat. urceolus.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
URCIOR2, urcioare, s. n. Mic furuncul care apare la rădăcina genelor. [Var.: ulcior s. n.] – Lat. hordeolus (după urcior1).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îrcior sn vz urcior
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ucior2 sn vz urcior2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ucior1 sn vz urcior1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ulgior sn vz urcior1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ultior sn vz urcior2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ulțior sn vz urcior1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
urciol sn vz urcior2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
urcior1 sn [At: PSALT. 36 / V: ulc~, (reg) olc~, uc~, ulgi~, ulți~ / Pl: ~oare și (reg) ~uri / E: ml urceolus] 1 Vas de lut smălțuit, de obicei cu pântecele larg și cu gâtul strâmt, cu una sau două toarte (și având uneori un gurgui) folosit pentru aducerea sau păstrarea unor lichide (mai ales apă) și din care se poate bea Si: oluț, (îrg) oală. 2 (D. oameni; îe) A fi ~ fără mănușă A fi om deștept și abil. 3 (Pop; d. oameni; îe) A se uita ca cânele-n ~ A se uita chiorâș. 4 (Îe) A se face (sau a fi) oale și ~oare sau a fi - A fi mort de mult. 5 (Adesea udp „de” sau „cu”) Conținutul unui urcior1 (1). 6 (Reg) Damigeană (1). 7 (Mol) Oală de lut, de formă lunguiață și cu gâtul mai strâmt, în care se pune, de obicei, lapte la prins. 8 (Reg) Cană (de sticlă sau din lut) în care se aduce apă sau vin la masă și din care se toarnă în pahare. 9 (Mrm; îf ulcior) Fedeleș (1). 10 (Reg) Vas în care se mulge laptele Si: siștar1 (1). 11 (Reg) Vârtej (de apă) Si: bulboană. 12 (Olt) Vârtej de vânt Si: volbură. 13 (Reg; îe) A se duce făcând ~oare A pleca foarte necăjit, văitându-se, tânguindu-se. 14 (Olt) Petrecere care se face lunea, după nuntă, la părinții miresei, când nuntașii se duc cu un urcior1 (1) împodobit cu flori. 15 (Reg; lpl) Sămânță care n-a fost bine răspândită la semănat, rămânând în grămăjoare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
urcior2 sn [At: BIBLIA (1688) 2832/16 / V: ulc~, (reg) uștior (Pl și: uștioruri), ajdior, argior, hârci~, hurgior, îrci~, îrdior, jdior, olci~, uc~, ujdior, ~ol, urdior, urgior, usc~, ușc~ / Pl: ~oare și (reg) ~i sm / E: ml hordeolus după urcior1, prin atracție paronimică] (Med) Inflamație acută supurată a glandelor sebacee ale pleoapelor produsă de către stafilococ.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uscior2 sn vz urcior2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ușcior2 snm vz urcior2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
uștior2 snm vz urcior2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
URCIOR1, urcioare, s. n. 1. Vas de lut (smălțuit) cu gâtul strâmt, cu una sau două toarte, folosit pentru păstrarea lichidelor. 2. (Rar) Loc mai adânc în albia unei ape curgătoare, unde se formează vârtejuri; bulboacă, bulboană. [Var.: ulcior s. n.] – Lat. urceolus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
URCIOR2, urcioare, s. n. Mic furuncul care apare la rădăcina genelor. [Var.: ulcior s. n.] – Lat. hordeolus (după urcior1).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
URCIOR1, urcioare, s. n. 1. (Și în forma ulcior) Vas de lut, de obicei smălțuit, cu gîtul strîmt, cu una sau cu două torți, folosit pentru a păstra unele lichide. Aduceți urciorul cu apă-ncropită. BENIUC, V. 75. Negustorul aduse într-adevăr alt ulcior cu vin. SADOVEANU, O. VII 79. (Poetic) Pe cîmpia-nrourată Dintr-al zilei revărsat Aduna frumoasa fată Roua-n galbene ulcioare. COȘBUC, P. II 82. Urciorul nu merge de multe ori la apă (= nu poți umbla multă vreme cu înșelăciuni fără să ți se înfunde). ◊ Fig. (Simbolizînd prefacerea trupului în țărînă după moarte) Mă stîng. Și nu rămîne decît urciorul de lut, în care a ars lumina unei vieți bogate. EMINESCU, N. 128. ◊ Expr. A fi urcior (sau oale și urcioare) = a fi mort de mult. Eu pe maica ta am cunoscut-o cînd era pe lume, iar acuma îi ulcior. SADOVEANU, N. F. 82. 2. Loc mai adînc în albia unei ape curgătoare, unde se formează vîrtejuri; bulboană. Cleanul și mreana, cari pe apa Motrului se țin la «urcioare» – adică la locuri adînci cu vîrtej – se sperie de foc și fug la vale spre gard. ANTIPA, P. 134. – Variantă: (1) ulcior s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
URCIOR2, urcioare, s. n. (Și în forma ulcior) Mic furuncul care apare la rădăcina genelor. Alifie pentru... vindecarea urcioarelor pleoapelor. PISCUPESCU, O. 315. Cu ulcioare Și buboaie. TEODORESCU, P. P. 365. – Variantă: ulcior s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
URCIOR2 ~oare n. Inflamație acută a glandelor sebacee de la rădăcina genelor, cu acumulare de puroi. /<lat. hordeolus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
URCIOR1 ~oare n. 1) Vas de lut cu toartă, înalt și lunguieț, strâmt în partea de sus, iar la mijloc bombat, în care se țin diferite lichide. 2) Conținutul unui astfel de vas. ~ de vin. /<lat. urceolus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
urcior n. 1. oală lungueață pentru apă sau lapte; 2. umflătură inflamatorie pe marginea pleoapelor în forma unui fir de orz. [Lat. URCEOLUS; sensul 2 prin aluziune la forma ovală a furunculului].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) urcĭór (vest) și ulcĭór (est) n., pl. oare (lat. hordéolus, o boală de ochĭ [dim. d. hórdeum, orz], de unde s’a făcut *urgĭor, apoĭ, supt infl. luĭ urcĭor 1, urcĭor). Un fel de buboĭ mic care se face la marginea pleoapeĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) urcĭór (vest) și ulcĭór (est) n., pl. oare (lat. ŭrcéolus, pop. *urceolus, dim. d. urceus, urcĭor; it. orciuolo, vfr. orçuel, sp. orzuela). Un fel de vas de lut (c’o toartă, cu gîtu strîmt și c’un ciuciur) întrebuințat la ținut apa (saŭ vinu) rece, maĭ ales de plugarĭ. În el încap 3-12 litri. V. clondir și anforă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ulcior v. urcior
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
!urcior/ulcior (vas de lut; infecție la ochi) (desp. -cior) s. n., pl. urcioare/ulcioare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
urcior (vas de lut, infecție la ochi) (-cior) s. n., pl. urcioare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
urcior (vas, furuncul) s. n., pl. urcioare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
urcior
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
urcior (vas și furuncul la ochiu).
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
URCIOR s. (reg.) canceu, (înv.) ciutură. (Păstrează apa în ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
URCIOR s. (MED.) (reg.) minegoci. (~ la ochi.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
URCIOR s. (reg.) canceu, (înv.) ciutură. (Păstrează apa în ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
URCIOR s. (MED.) (reg.) minegoci. (~ la ochi.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
urcior (-oare), s. n. – Mic furuncul de la rădăcina genelor. – Var. ulcior. Mr. urcior, ulcior. Lat. hordĕǒlus (Candrea-Dens., 1289; Pascu, I, 137; Tiktin; REW 4179), cf. it. orzaiuolo, prov. orzal, cat. ursol, sp. orzuelo, port. torçol; fonetismul indică o confuzie cu urcior „vas”. Uz general, mai puțin în Banat (ALR, I, 16).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
urcior (-oare), s. n. – Vas de lut cu gîtul strîmb. – Var. ulcior. Lat. urcĕǒlus (Cipariu, Elem., 54; REW 9079), cf. it. orciuolo, v. fr. orçuel, prov. orsol. Var., prin analogie cu ulcea (Tiktin; Candrea) sau mai probabil prin disimilare.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ulcior2, -oare, (urcior), s. n. – (med.) Bubă la ochi; afecțiune oftalmologică; bubiță roșie ce se face pe pleoapa ochiului (ALR 1969: h. 45); excrescență la ochi (Memoria 2001). „Se întâmplă de foarte multe ori că pe geana ochiului se face o bubucă lungăreață, și cu încetul se prinde a coace. Atunci trebuie să descântăm de ulcior: Ulcior săc, te săc, / Din vârf te săc; / Din rădăcină / Te fac fărină” (Bârlea 1924 II: 406). – Din răd. i.-e. *uer-, „loc ridicat (în teren sau pe piele)”, termen autohton (Russu 1981: 410); Lat. hordeolus, după ulcior1, prin atracție paronimică (MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ulcior1, ulcioare, ulcioară, (urcior), s.n. – Vas de lut, cu toartă și cu gâtul strâmt și lunguieț, pentru băut apă; ol cu țâță, ol cu ciur. În satele de pe Valea Marei se utilizează termenul ol, iar pe Valea Izei și Vișeului avem ulcior. „Olul e mai mare (2-4 l), ulciorul e mai mic (½ – 1 ½ I)” (Bârsana); „olul are între 1-3 l, iar ulciorul ½ l” (Rozavlea) (ALRRM, 1971: 311). – Lat. urceolus, dim. a lui urceus „urcior” (Scriban, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ulcior2, ulcioare, (urcior), s.n. – (reg.; med.) Bubă la ochi; afecțiune oftalmologică; bubiță roșie ce se face pe pleoapa ochiului (ALRRM, 1969: 45); excrescență la ochi (Memoria, 2001). Se întâmplă de foarte multe ori că pe geana ochiului se face o bubucă lungăreață și, cu încetul, se prinde a coace. Atunci trebuie să descântăm de ulcior: „Ulcior săc, te săc, / Din vârf te săc; / Din rădăcină / Te fac fărină” (Bârlea, 1924, II: 406). – Din rad. i.-e. *uer-, „loc ridicat (în teren sau pe piele)”, cuvânt autohton (Russu, 1981: 410); lat. hordeolus „orz”, după ulcior1, prin atracție paronimică (Scriban, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ulcior1, -oare, -oară, (urcior), s. n. – Vas de lut, cu toartă și cu gâtul strâmt și lunguieț, pentru băut apă; ol cu țâță, ol cu ciur. În satele de pe valea Marei se utilizează termenul ol, iar pe valea Izei și Vișeului avem ulcior; „Olul e mai mare (2-4 litri), ulciorul e mai mic (1/2 – 1 1/2 litri)” (Bârsana); „olul are între 1-3 litri, iar ulciorul 1/2 litri” (Rozavlea) (ALR 1971: 311). – Lat. urceolus
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
urcior, s.n. – v. ulcior.
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
urcior, urcioaresubstantiv neutru
- 1. Mic furuncul care apare la rădăcina genelor. DEX '09 DLRLC NODEX
- Alifie pentru... vindecarea urcioarelor pleoapelor. PISCUPESCU, O. 315. DLRLC
- Cu ulcioare Și buboaie. TEODORESCU, P. P. 365. DLRLC
-
etimologie:
- hordeolus (după urcior (1.)) DEX '09 NODEX
urcior, urcioaresubstantiv neutru
- 1. Vas de lut (smălțuit) cu gâtul strâmt, cu una sau două toarte, folosit pentru păstrarea lichidelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Aduceți urciorul cu apă-ncropită. BENIUC, V. 75. DLRLC
- Negustorul aduse într-adevăr alt ulcior cu vin. SADOVEANU, O. VII 79. DLRLC
- Pe cîmpia-nrourată Dintr-al zilei revărsat Aduna frumoasa fată Roua-n galbene ulcioare. COȘBUC, P. II 82. DLRLC
- 1.1. Simbolizează prefacerea trupului în țărână după moarte. DLRLC
- Mă sting. Și nu rămîne decît urciorul de lut, în care a ars lumina unei vieți bogate. EMINESCU, N. 128. DLRLC
- A fi urcior (sau oale și urcioare) = a fi mort de mult. DLRLC
- Eu pe maica ta am cunoscut-o cînd era pe lume, iar acuma îi ulcior. SADOVEANU, N. F. 82. DLRLC
-
-
- Urciorul nu merge de multe ori la apă = nu poți umbla multă vreme cu înșelăciuni fără să ți se înfunde. DLRLC
-
- 2. Conținutul unui astfel de vas. NODEX
- Urcior de vin. NODEX
-
- 3. Loc mai adânc în albia unei ape curgătoare, unde se formează vârtejuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cleanul și mreana, cari pe apa Motrului se țin la «urcioare» – adică la locuri adînci cu vîrtej – se sperie de foc și fug la vale spre gard. ANTIPA, P. 134. DLRLC
-
etimologie:
- urceolus. DEX '09 DEX '98 NODEX