2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ULCERÁT, -Ă, ulcerați, -te, adj. Care prezintă un ulcer (1) sau o ulcerație. – V. ulcera.

ULCERÁT, -Ă, ulcerați, -te, adj. Care prezintă un ulcer (1) sau o ulcerație. – V. ulcera.

ulcerat, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ați, ~e / E: ulcera] 1 Care prezintă o ulcerație Si: ulceros (1). 2 (Fig) Îndurerat.

ULCERÁT, -Ă, ulcerați, -te, adj. Care prezintă un ulcer. Amigdala dreaptă ulcerată, de o colorațiune cenușiu-verzuie. BABEȘ, O. A. I 320.

*ulcerát, -ă adj. Med. Care are ulcere: picĭor ulcerat. Fig. Zdrobit de întristare: inimă ulcerată.

ULCERÁ, ulcerez, vb. I. Refl. și tranz. A căpăta sau a produce o ulcerație. – Din fr. ulcérer.

ULCERÁ, ulcerez, vb. I. Refl. și tranz. A căpăta sau a produce o ulcerație. – Din fr. ulcérer.

ulcera [At: POLIZU / Pzi: ~rez / E: fr ulcérer] 1 vr (D. țesuturi) A căpăta o ulcerație. 2 vt A provoca o ulcerație. 3-4 vtr (Fig) A (se) îndurera.

ULCERÁ, ulcerez, vb. I. Refl. (Despre țesuturi) A deveni ulceros, a căpăta o ulcerație.

ULCERÁ vb. I. 1. refl. (Despre un țesut) A deveni ulceros. 2. tr. A cauza o ulcerație. 3. (Fig.) A îndurera profund, a mâhni, a răni; a jigni, a ofensa. [< fr. ulcérer].

ULCERÁ vb. I. refl. (despre un țesut) a deveni ulceros. II. tr. 1. a cauza o ulcerație. 2. (fig.) a îndurera profund, a mâhni, a răni; a jigni, a ofensa. (< fr. ulcérer)

A SE ULCERÁ se ~eáză intranz. (despre inflamații, leziuni, traume) A se preface în ulcer. /<fr. ulcérer

A ULCERÁ pers. 3 ~eáză tranz. A face să se ulcereze. /<fr. ulcérer

*ulceréz v. tr. (lat. úlcero, -áre). Med. Fac să ĭasă ulcere: a ulcera un picĭor. Fig. Rănesc adînc sufletu: această vorbă l-a ulcerat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ulcerá (a ~) vb., ind. prez. 3 ulcereáză

ulcerá vb., ind. prez. 1 sg. ulceréz, 3 sg. și pl. ulcereáză

Intrare: ulcerat
ulcerat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ulcerat
  • ulceratul
  • ulceratu‑
  • ulcera
  • ulcerata
plural
  • ulcerați
  • ulcerații
  • ulcerate
  • ulceratele
genitiv-dativ singular
  • ulcerat
  • ulceratului
  • ulcerate
  • ulceratei
plural
  • ulcerați
  • ulceraților
  • ulcerate
  • ulceratelor
vocativ singular
plural
Intrare: ulcera
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ulcera
  • ulcerare
  • ulcerat
  • ulceratu‑
  • ulcerând
  • ulcerându‑
singular plural
  • ulcerea
  • ulcerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ulcerez
(să)
  • ulcerez
  • ulceram
  • ulcerai
  • ulcerasem
a II-a (tu)
  • ulcerezi
(să)
  • ulcerezi
  • ulcerai
  • ulcerași
  • ulceraseși
a III-a (el, ea)
  • ulcerea
(să)
  • ulcereze
  • ulcera
  • ulceră
  • ulcerase
plural I (noi)
  • ulcerăm
(să)
  • ulcerăm
  • ulceram
  • ulcerarăm
  • ulceraserăm
  • ulcerasem
a II-a (voi)
  • ulcerați
(să)
  • ulcerați
  • ulcerați
  • ulcerarăți
  • ulceraserăți
  • ulceraseți
a III-a (ei, ele)
  • ulcerea
(să)
  • ulcereze
  • ulcerau
  • ulcera
  • ulceraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ulcerat

  • 1. Care prezintă un ulcer (1.) sau o ulcerație.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Amigdala dreaptă ulcerată, de o colorațiune cenușiu-verzuie. BABEȘ, O. A. I 320.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi ulcera
    surse: DEX '98 DEX '09

ulcera

etimologie: