10 definiții pentru tutuială


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TUTUIÁLĂ, tutuieli, s. f. Tutuire. – Tutui + suf. -eală.

TUTUIÁLĂ, tutuieli, s. f. Tutuire. – Tutui + suf. -eală.

tutuia1 sf [At: POLIZU / Pl: ~ieli / E: tutui1 +-eală] (Fam) Tutuire.

tutuia2 sf [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ieli / E: tutui2 + -eală] (Mun) Zăpăceală.

1) tutuĭálă f., pl. ĭelĭ. Munt. vest. Starea omuluĭ tutuit, rătuteală.

2) *tutuĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a tutui, de a vorbi cu tu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tutuiálă s. f., g.-d. art. tutuiélii; pl. tutuiéli

tutuiálă s. f., g.-d. art. tutuiélii; pl. tutuiéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: tutuială
tutuială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tutuia
  • tutuiala
plural
  • tutuieli
  • tutuielile
genitiv-dativ singular
  • tutuieli
  • tutuielii
plural
  • tutuieli
  • tutuielilor
vocativ singular
plural

tutuială

etimologie:

  • Tutui + sufix -eală.
    surse: DEX '98 DEX '09