2 definiții pentru turiform


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

turifórm adj. m., pl. turifórmi; f. sg. turifórmă, pl. turifórme


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TURI- „turn, țuguiat”. ◊ L. turris „turn” > fr. turri-, engl. id. > rom. turi-.~cefal (v. -cefal), adj., s. m., (persoană) care prezintă turicefalie; ~cefalie (v. -cefalie), s. f., malformație congenitală a craniului care ia forma unui turn; ~encefalie (v. -encefalie), s. f., defect de dezvoltare a creierului, fiind secundar turicefaliei; ~form (v. -form), adj., în formă de turn.

Intrare: turiform
turiform adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turiform
  • turiformul
  • turiformu‑
  • turiformă
  • turiforma
plural
  • turiformi
  • turiformii
  • turiforme
  • turiformele
genitiv-dativ singular
  • turiform
  • turiformului
  • turiforme
  • turiformei
plural
  • turiformi
  • turiformilor
  • turiforme
  • turiformelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)