6 definiții pentru turcomerit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
turcomerit, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. I, XXXIV / Pl: ~iți, ~e / E: ngr τουρκομερίτης] (Înv) 1 Care este partizan al turcilor (4). 2 (Fig) Arbitrar (1).
TURCOMERIT, -Ă, turcomeriți, -te, adj. (Învechit) Partizan al turcilor. ♦ Fig.. Despotic. Nici ești un părinte blînd dizmierdător... Ești prea turcomerit. ALECSANDRI, T. 1233.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TURCOMERIT, -Ă, turcomeriți, -te, adj. (Înv.) Partizan al turcilor. ♦ Fig. Despotic. – Ngr. turcomerites.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
turcomerit a. od. (ironic) admirator al Turcilor: ești prea turcomerit AL. [Gr. mod.].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
turcomerít, -ă adj. (ngr. turkomeritis, d. Tûrkos, Turc, și méros, parte). Vechĭ. Partizan al Turcilor. Fig. Arbitrar, despotic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
turcomerit, turcomerită, turcomeriți, turcomerite, adj. (înv.) 1. care este partizan al turcilor, admirator al acestora. 2. arbitrar, despotic.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
turcomerit, turcomerităadjectiv
- 1. Partizan al turcilor. DLRLC
- 1.1. Despotic. DLRLCsinonime: despotic
- Nici ești un părinte blînd dizmierdător... Ești prea turcomerit. ALECSANDRI, T. 1233. DLRLC
-
-
etimologie:
- turcomerites DLRM