6 definiții pentru turcoman
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
turcoman1 sm [At: XENOPOL, I. R. III, 210 / Pl: ~i / E: fr turcomane] (Îvr) 1-2 Turkmen (1-2).
turcoman2 sm [At: ȘEZ. IV, 132 / Pl: ~i / E: turc + -oman] (Reg; prt) 1-2 Turc (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TURCOMAN, turcomani, s. m. (Popular, peiorativ) Turc. De-ți găsi vreun dușman, Vreun grec ori vreun turcoman. ȘEZ. IV 132.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TURCOMAN, turcomani, s. m. (Pop., peior.) Turc. – It. Turcomanno.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Turcomani m. pl. nume generic sub care se coprinde diferitele popoare nomade din Persia, Transcaucazia și Azia-Mică.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
turcoman s. m., pl. turcomani
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: turcoman
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
turcoman, turcomanisubstantiv masculin
- 1. Turc. DLRLCsinonime: turc
- De-ți găsi vreun dușman, Vreun grec ori vreun turcoman. ȘEZ. IV 132. DLRLC
-
etimologie:
- Turcomanno DLRM