4 intrări
42 de definiții
din care- explicative (15)
- morfologice (6)
- relaționale (15)
- enciclopedice (4)
- argou (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
turcească f. cafea turcească.
TURCESC, -EASCĂ, turcești, adj. Care aparține Turciei sau populației ei, privitor la Turcia sau la populația ei; turc (2). ◊ Cafea turcească = băutură preparată dintr-o pulbere fină obținută din boabe de cafea prăjite și măcinate, fiartă în apă cu adaos de zahăr. ◊ Expr. (A fi) ca o (sau cu obraz de) babă turcească, se spune despre bărbații spâni și cu zbârcituri pe față. – Turc + suf. -esc.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TURCESC, -EASCĂ, turcești, adj. Care aparține Turciei sau populației ei, privitor la Turcia sau la populația ei; turc (2). ◊ Cafea turcească = băutură preparată dintr-o pulbere fină obținută din boabe de cafea prăjite și măcinate, fiartă în apă cu adaos de zahăr. ◊ Expr. (A fi) ca o (sau cu obraz de) babă turcească, se spune despre bărbații spâni și cu zbârcituri pe față. – Turc + suf. -esc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
TURCI, turcesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) asimila cu populația turcă (și cu religia mahomedană). ♦ Refl. (Fam.) A se îmbăta. – Din turc.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TURCI, turcesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) asimila cu populația turcă (și cu religia mahomedană). ♦ Refl. (Fam.) A se îmbăta. – Din turc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
torcesc, ~ească a vz turcesc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
turcesc, ~ească [At: URECHE, L. 123 / V: (îvr) tor~ / Pl: ~ești / E: turc + -esc] 1-2 a Care aparține Turciei sau turcilor (4) Si: otoman, (înv) osman, osmanic, osmanlâu, turc (20-21). 3 a Originar din Turcia Si: otoman, (înv) osman, osmanic, osmanlău, turc (22). 4-5 a Privitor la Turcia sau la turci (4) Si: otoman, (înv) osman, osmanic, osmanlâu, turc (23-24). 6-7 a Caracteristic Turciei sau turcilor (4) Si: otoman, (înv) osman, osmanic, osmanlău, turc (25-26). 8 a Ca al turcilor (4) Si: turc (27). 9 a (Pex) Mahomedan. 10 a (Pop; îs) Dreptate (sau judecată) ~ească Dreptate (sau judecată) arbitrară. 11 a (Pop; îs) Dobândă ~ească Dobândă cămătărească. 12 a (Îs) Cafea ~ească Băutură preparată dintr-o pulbere fină, obținută din boabe de cafea prăjite și măcinate, fiartă în apă cu zahăr. 13 a (Îs) Baie ~ească Baie de abur. 14 a (Pop; îs) Zmeu ~ Zmeu făcut din hârtie legată cu ață în două colțuri și cu o coadă mică de cârpă și care, atunci când se înalță, se clatină mereu Si: turcaleț1. 15 a (Mun; îc) Mere-~ești Varietate de mere lunguiețe, de culoare roșie. 16 a (Reg; îc) Pere-~ești Pere-murgi Cf murg1. 17 a (Înv; îc) Struguri-~ești Varietate de struguri nedefinită mai îndeaproape. 18 a (Îs) Alune ~ești Fructele comestibile ale arbustului Corylus Colurna. 19 a (Îas) Fructele comestibile ale arbustului Corylus tubulosa. 20 a (Îc) Dovleac (sau, pop, bostan)- ~ Varietate de dovleac cu fructul mare, turtit, comestibil Si: dovleac-alb (Cucurbita maxima). 21 a (Îc) Porumb (sau, pop, păpușoi)-~ Varietate de porumb cu știulete gros, format din multe rânduri de boabe de culoare albicioasă. 22 a (Bot; îc) Izmă-~ească Izmă-creață (Mentha suaveolens). 23 a (Mun; îc) Găină-~ească Specie de găină pitică. 24 a (Pfm; îe) A fi ca o (sau cu obraz de) babă ~ească Se spune despre bărbații spâni și cu zbârcituri pe față. 25 a (Fam; îs) Față ~ească Față încruntată. 26-27 sf, a (Rar; șîs limba ~ească) Turca (18-19).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
turci [At: R. POPESCU, CM. I, 292 / Pzi: ~rcesc / E: turc] 1-2 vtr A (se) asimila cu populația turcă (22) și, în special, cu religia mahomedană. 3 vt (Pfm) A bate pe cineva. 4 vr (Pfm; fig) A se ameți de băutură Si: a se îmbăta.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TURCESC, -EASCĂ, turcești, adj. Turc1. În fundul portului e ancorată o corăbioară turcească. BART, S. M. 49. Alexandru Lăpușneanul... fugind la Constantinopol, izbutise a lua oști turcești. NEGRUZZI, S. I 137. Deasupra sînt zidiri de case, din care una este împodobită după obiceiul chinezesc și turcesc. GOLESCU, Î. 81. Trei voinici că mi-a sosit... Cu puștile tătărești Și cu pistoale turcești. ȘEZ. I 44. ◊ Cafea turcească = băutură fierbinte, dulce, preparată din boabe de cafea prăjite și măcinate foarte fin. La aroma îmbătătoare a unei cafele turcești, ochii lui... se pierdură în acea intensivă visătorie care stă cîteodată atît de bine băieților. EMINESCU, N. 35. ◊ Expr. (A fi) ca o (sau cu obraz de) babă turcească, se spune despre bărbații spîni și cu zbîrcituri pe față. Omul spîn, cu obraz de babă turcească, rămase afară. C. PETRESCU, R. DR. 22. Față turcească = față încruntată. Azi, intrînd la starițul tău, am făcut o față cătrănită și turcească. EMINESCU, N. 97. ◊ Compuse: bostan-turcesc v. bostan; alune-turcești v. alună; păpușoi- turcesc = varietate de porumb cu știuletele gros avînd multe rînduri de boabe, de culoare albicioasă. Soiurile cele mai cunoscute de popușoi sînt:... turcesc, cu știuletele gros, cu multe rînduri de grăunțe și bobul albicios. PAMFILE, A. R. 68.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TURCI, turcesc, vb. IV. Refl. 1. A renunța la naționalitatea sa, adoptînd limba, obiceiurile și (mai ales) religia turcilor; a deveni turc. Dintr-o împrejurare sau dintr-alta, de voie sau de nevoie, s-a turcit. GHICA, A. 18. Dimitrie s-a dus în Crimeea și s-a turcit. BĂLCESCU, O. I 97. Turcește-te, Iancule, și te dă pe legea noastră. MAT. FOLK. 731. ♦ Tranz. A sili pe cineva să adopte limba, obiceiurile și (mai ales) religia turcilor. Prindeau la tineri și-i duceau în țara lor, unde îi turceau și îi băgau în oastea ianicerilor. ISPIRESCU, M. V. 5. Împăratu-i întreba: – Turcit-ați pe Iancu-vodă? MAT. FOLK. 732. 2. (Familiar) A se ameți de băutură, a se îmbăta. În sara aceea mă cam turcisem eu – nu prea eram obișnuit cu vinul. SADOVEANU, O. I 399.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TURCESC ~ească (~ești) Care este caracteristic pentru turci; propriu turcilor. ◊ Cafea ~ească băutură preparată din cafea măcinată fin și fiartă în apă cu zahăr. /turc. + suf. ~esc
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE TURCI mă ~esc intranz. A adopta limba, cultura și obiceiurile turcilor; a deveni asemănător cu turcii. /Din turc
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A TURCI, turcesc tranz. A face să se turcească. /Din turc
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
turcesc a. 1. ce provine dela Turci: bani turcești; 2. mahomedan: lasă legea creștinească și te dă’n legea turcească POP.; 3. se zice de o varietate de struguri și de o varietate de porumb cu druga groasă și bobul albicios.║ turcește, adv. 1. ca Turcii, expeditiv, absolut: a judeca, a domni turcește; 2. în limba turcă: a vorbi turcește; 3. fig. și fam. nedeslușit, neînțeles: ca și când le-aș fi grăit turcește AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
turcì v. a (se) face turc, a primi religiunea mahomedană: mulți creștini s’au turcit.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
1) turcésc, -eáscă adj. Al Turcilor, al Turciiĭ: imperiu, steagu turcesc. Musulman. Fig. Arbitrar, despotic, după bunu plac: judecată turcească. S. f. Limba turcească: turceasca nu e grea. Zmeŭ turcesc, turcaleț. Prune turceștĭ, un fel de prune marĭ lungărețe dulcĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) turcésc v. tr. Prefac în Turc saŭ în musulman. – Și turcífic, a -á (neol.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
turcesc adj. m., f. turcească; pl. m. și f. turcești
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
turci (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. turcesc, 3 sg. turcește, imperf. 1 turceam; conj. prez. 1 sg. să turcesc, 3 să turcească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
turcesc adj. m., f. turcească; pl. m. și f. turcești
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
turci (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. turcesc, imperf. 3 sg. turcea; conj. prez. 3 să turcească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
turcesc adj. m., f. turcească; pl. m. și f. turcești
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
turci vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. turcesc, imperf. 3 sg. turcea; conj. prez. 3 sg. și pl. turcească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MAZĂRE-TURCEASCĂ s. v. năut.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MĂTURĂ-TURCEASCĂ s. v. năfurică.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MINTĂ-TURCEASCĂ s. v. melisă, roiniță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TURCESC adj. turc, (ir.) osman, osmanic, osmanlâu, osmănesc, otoman, otomanicesc, otomănesc, păgân, păgânesc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TURCI s. v. păpădie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TURCI vb. (înv. și pop.) a se păgâni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TURCI vb. v. ameți, chercheli, îmbăta, turmenta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mazăre-turcească s. v. NĂUT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mătură-turcească s. v. NĂFURICĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mintă-turcească s. v. MELISĂ. ROINIȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
porumbel-turcesc s. v. GUGUȘTIUC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TURCESC adj. turc, (ir.) osman, osmanic, osmanlîu, osmănesc, otoman, otomanicesc, otomănesc, păgîn, păgînesc.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
turci s. v. PĂPĂDIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TURCI vb. (înv. și pop.) a se păgîni.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
turci vb. v. AMEȚI. CHERCHELI. ÎMBĂTA. TURMENTA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
SACOȘU TURCESC, com. in jud. Timiș, situată în zona de contact a C. Bârzavei cu C. Timișului, pe stg. râului Tmiș și pe râul Pogăniș; 2.975 loc. (2005). Haltă de c. f. (în satul Uliuc). Satul S.T. apare menționat documentar în 1321. Eleștee (c. 100 ha) aprovizionate cu apă din Timiș, care atrag numeroase păsări acvatice ca stârcii, rațele sălbatice nagâțul. Pe terit. satelor Berini și Otvești, în lunca Pogănișului, a fost pusă sub ocrotire o suprafață de 70 ha în care crește laleaua pestriță (Fritillaria meleagris).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Corylus colurna L., « Alun turcesc ». Arbore cu tulpină dreaptă, coroană piramidală, scoarță suberos-cenușie, crăpată. Flori mai lungi și mai mari decît la specia precedentă. Fructe, pînă la 10, în fascicule, sînt cuprinse în involucru pînă la vîrf, globuloase, mai late decît lungi, comestibile.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Corylus maxima Mill. (syn. C. tubulosa Willd.), « Alun turcesc ». Specie de cca 7 m. înălțime. Frunze la bază slab-cordate, pețiolate. Fructe, cca 3, pe un peduncul de cca 4 cm lungime, mari, cilindric-lunguiețe, închise complet de involucrul tubulos, mai lung decît achena.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Prunus mahaleb L., « Vișin turcesc ». Specie care înflorește primăvara. Flori mici, albe, plăcut mirositoare (corolă cu 5 petale alungit-eliptice, întregi). Frunze mici, rotund-ovate, plane, glabre, lucitoare, pe partea inferioară pubescente, verzi, pețiolate, fin-dentate pe margini. Arbore pînă la 10 m înălțime, rar arbust, cu scoarță lucioasă, brună, neagră. Fructe, drupe negre, sferice, mici, amare.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
gol turcesc expr. (în jargonul fotbaliștilor) șut expediat în plasa laterală a porții.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
turci, turcesc v. r. a se îmbăta, a fi în stare de ebrietate
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A83) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT406) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
mazăre-turceascăsubstantiv feminin
- 1. Năut. Sinonimesinonime: năut
turcesc, turceascăadjectiv
- 1. Care aparține Turciei sau populației ei, privitor la Turcia sau la populația ei; turc. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: turc
- În fundul portului e ancorată o corăbioară turcească. BART, S. M. 49. DLRLC
- Alexandru Lăpușneanul... fugind la Constantinopol, izbutise a lua oști turcești. NEGRUZZI, S. I 137. DLRLC
- Deasupra sînt zidiri de case, din care una este împodobită după obiceiul chinezesc și turcesc. GOLESCU, Î. 81. DLRLC
- Trei voinici că mi-a sosit... Cu puștile tătărești Și cu pistoale turcești. ȘEZ. I 44. DLRLC
- 1.1. Cafea turcească = băutură preparată dintr-o pulbere fină obținută din boabe de cafea prăjite și măcinate, fiartă în apă cu adaos de zahăr. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- La aroma îmbătătoare a unei cafele turcești, ochii lui... se pierdură în acea intensivă visătorie care stă cîteodată atît de bine băieților. EMINESCU, N. 35. DLRLC
-
- 1.2. Față turcească = față încruntată. DLRLC
- Azi, intrînd la starițul tău, am făcut o față cătrănită și turcească. EMINESCU, N. 97. DLRLC
-
- (A fi) ca o (sau cu obraz de) babă turcească, se spune despre bărbații spâni și cu zbârcituri pe față. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Omul spîn, cu obraz de babă turcească, rămase afară. C. PETRESCU, R. DR. 22. DLRLC
-
- Păpușoi-turcesc = varietate de porumb cu știuletele gros având multe rânduri de boabe, de culoare albicioasă. DLRLC
- Soiurile cele mai cunoscute de popușoi sînt:... turcesc, cu știuletele gros, cu multe rînduri de grăunțe și bobul albicios. PAMFILE, A. R. 68. DLRLC
-
-
etimologie:
- Turc + sufix -esc. DEX '98 DEX '09
turci, turcescverb
- 1. A (se) asimila cu populația turcă (și cu religia mahomedană). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: păgâni
- Dintr-o împrejurare sau dintr-alta, de voie sau de nevoie, s-a turcit. GHICA, A. 18. DLRLC
- Dimitrie s-a dus în Crimeea și s-a turcit. BĂLCESCU, O. I 97. DLRLC
- Turcește-te, Iancule, și te dă pe legea noastră. MAT. FOLK. 731. DLRLC
- Prindeau la tineri și-i duceau în țara lor, unde îi turceau și îi băgau în oastea ianicerilor. ISPIRESCU, M. V. 5. DLRLC
- Împăratu-i întreba: – Turcit-ați pe Iancu-vodă? MAT. FOLK. 732. DLRLC
-
- În sara aceea mă cam turcisem eu – nu prea eram obișnuit cu vinul. SADOVEANU, O. I 399. DLRLC
-
-
etimologie:
- turc DEX '98 DEX '09