2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tupăni vi [At: ȚICHINDEAL, F. 117/20 / Pzi: tupăn, (reg) ~nesc / E: tup1 + -ăni] 1 (Reg) A tupăi (1). 2 (Ban) A tropăi (1). 3 (Reg; d. inimă) A bate (54).

TUPĂNÍ, tupănesc vb. IV. Intranz. (Învechit și regional) A lovi, a ciocăni, a bate. Faurul vara, în căldurile ceale mari, toată ziua tupănește cu ciocanul. ȚICHINDEAL, F. 117.

Intrare: tupănire
tupănire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tupănire
  • tupănirea
plural
  • tupăniri
  • tupănirile
genitiv-dativ singular
  • tupăniri
  • tupănirii
plural
  • tupăniri
  • tupănirilor
vocativ singular
plural
Intrare: tupăni
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tupăni
  • tupănire
  • tupănit
  • tupănitu‑
  • tupănind
  • tupănindu‑
singular plural
  • tupănește
  • tupăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tupănesc
(să)
  • tupănesc
  • tupăneam
  • tupănii
  • tupănisem
a II-a (tu)
  • tupănești
(să)
  • tupănești
  • tupăneai
  • tupăniși
  • tupăniseși
a III-a (el, ea)
  • tupănește
(să)
  • tupănească
  • tupănea
  • tupăni
  • tupănise
plural I (noi)
  • tupănim
(să)
  • tupănim
  • tupăneam
  • tupănirăm
  • tupăniserăm
  • tupănisem
a II-a (voi)
  • tupăniți
(să)
  • tupăniți
  • tupăneați
  • tupănirăți
  • tupăniserăți
  • tupăniseți
a III-a (ei, ele)
  • tupănesc
(să)
  • tupănească
  • tupăneau
  • tupăni
  • tupăniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tupăni

etimologie: