2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tuieși [At: MAT. DIALECT. I, 196 / V: (reg) ~ioși / Pzi: esc / E: tuieș] (Trs) 1 vr A se zăpăci. 2 vt A îndupleca.

TÚIEȘ, -Ă, tuieși, -e, adj. (Reg.) Țicnit, smintit; zăpăcit. – Cf. tehui.

tui6, tuie a [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ / E: ns cf tehui, hututui, tuieș] (D. persoane) 1 (Olt; Mun) Care este țicnit Si: nebun, smintit, (reg) tuiac (1), tuieș (1). 2 (Olt; Mol) Care este zăpăcit Si: (pfm) aiurit, năuc, (reg) tuiac (2), tuieș (2). 3 (Trs; Mun) Amețit de băutură Si: (reg) tuiac (3).

tuieș, ~ă a [At: ALECSANDRI, T. 600 / V: (reg) -ihoș, ~ioș, ~iș (A și: tuiș) / Pl: ~i, ~e / E: tui6 + -eș] (Reg; d. persoane) 1-2 Tui6 (1-2). 3 Tont (2). 4 Care este fațarnic Si: ipocrit.

TUIÉȘ, -Ă, tuieși, -e, adj. (Reg.) Țicnit, smintit; zăpăcit. – Cf. tehui.

TÚIEȘ, -Ă, tuieși, -e, adj. (Mold.) Neîntreg la minte, zăpăcit, năuc. Leneș... somnoros... tuieș... cînd îi poroncesc cîte ceva... se uită la mine cu ochii boldiți, ca o broască la soare. ALECSANDRI, T. 600. – Variantă: túiș, -ă (CONTEMPORANUL, VIII 8, ȘEZ. XII 58) adj.

TÚIEȘ ~ă (~i, ~e) reg. Care este lipsit de judecată sănătoasă; tulburat la minte; țicnit; smintit; zălud; zufliu; trăsnit. /Orig. nec.

2) tuĭ, túĭe (Olt.) și túĭeș, -ă (Mold.) adj. Fam. Șuĭ, țicnit, cam nebun.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tuieș (reg.) adj. m., pl. tuieși; f. tuieșă, pl. tuieșe

túieș adj. m., pl. túieși; f. sg. túieșă, pl. túieșe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TÚIEȘ adj. v. aiurea, aiurit, bezmetic, descreierat, nebun, smintit, țicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.

tuieș adj. v. AIUREA. AIURIT. BEZMETIC. DESCREIERAT. NEBUN. SMINTIT. ȚICNIT. ZĂNATIC. ZĂPĂCIT. ZURLIU.

Intrare: tuieși
tuieși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: tuieș
tuieș adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tuieș
  • tuieșul
  • tuieșu‑
  • tuieșă
  • tuieșa
plural
  • tuieși
  • tuieșii
  • tuieșe
  • tuieșele
genitiv-dativ singular
  • tuieș
  • tuieșului
  • tuieșe
  • tuieșei
plural
  • tuieși
  • tuieșilor
  • tuieșe
  • tuieșelor
vocativ singular
plural
tuiș adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tu
  • tuișul
  • tuișă
  • tuișa
plural
  • tuiși
  • tuișii
  • tuișe
  • tuișele
genitiv-dativ singular
  • tu
  • tuișului
  • tuișe
  • tuișei
plural
  • tuiși
  • tuișilor
  • tuișe
  • tuișelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tuieș, tuieșăadjectiv

  • 1. regional Neîntreg la minte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Leneș... somnoros... tuieș... cînd îi poroncesc cîte ceva... se uită la mine cu ochii boldiți, ca o broască la soare. ALECSANDRI, T. 600. DLRLC
etimologie:
  • cf. tehui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.