2 definiții pentru tuaregă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TUARÉG, -Ă, tuaregi, -ge, s. m. și f. (La pl.) Numele unei populații cu puternice tradiții războinice, parțial nomadă, care locuiește în partea centrală a Saharei, în munții Ahaggar și în deșerturile de la nordul Nigerului; (și la sg.) persoană care face parte din această populație. [Pr.: tu-a-] – Din fr. Touaregs.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tuarég (tu-a-) adj. m., s. m., pl. tuarégi; adj. f., s. f. tuarégă, pl. tuarége

Intrare: tuaregă
  • silabație: tu-a-
substantiv feminin (F6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tuare
  • tuarega
plural
  • tuarege
  • tuaregele
genitiv-dativ singular
  • tuarege
  • tuaregei
plural
  • tuarege
  • tuaregelor
vocativ singular
plural

tuareg, -ă tuaregă

  • 1. (la) plural masculin Numele unei populații cu puternice tradiții războinice, parțial nomadă, care locuiește în partea centrală a Saharei, în munții Ahaggar și în deșerturile de la nordul Nigerului.
    surse: DEX '09
    • 1.1. (la) singular Persoană care face parte din această populație.
      surse: DEX '09

etimologie: