3 definiții pentru truchină


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

truchi sf vz tulpină

TRUCHÍNĂ, truchine, s. f. (Regional) Tulpină. La truchina de măr dulce, Mîndră horă mi se strînge. MAT. FOLK. 1463. Pentru cine m-ai lăsat? Pentr-o truchină de salcă, Pentr-o urgie de fată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 254.

tulpínă și (nord) turpínă și trupínă f., pl. ĭ și e (bg. sîrb. trupina, trunchĭ [d. trup, trunchĭ, trup], de unde s’a făcut turpină, tulpină). Trunchĭ, cotor: ca doĭ brazĭ dintr’o tulpină (Hora Uniriĭ). Fig. Linie genealogică: tulpina Basarabilor. Rădăcină gramaticală: doŭă cuvinte tot dintr’o tulpină. Mijlocu stoguluĭ, partea dintre podină și vîrf (nord). – În est pop. truchínă. V. vlăstar.

Intrare: truchină
truchină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • truchi
  • truchina
plural
  • truchine
  • truchinele
genitiv-dativ singular
  • truchine
  • truchinei
plural
  • truchine
  • truchinelor
vocativ singular
plural

truchină

  • exemple
    • La truchina de măr dulce, Mîndră horă mi se strînge. MAT. FOLK. 1463.
      surse: DLRLC
    • Pentru cine m-ai lăsat? Pentr-o truchină de salcă, Pentr-o urgie de fată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 254.
      surse: DLRLC

etimologie: