2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

truște sfp [At: MAT. DIALECT. I, 270 / V: (reg) ~șche / E: ns cf troș] 1 (Trs) Obiecte casnice mămnte Si: (pfm) catrafuse. 2 (Ban; îf trușche) Traiste1 (1) cu merinde.

trușcă sf [At: BĂCESCU, PĂS. 166 / Pl: ~ște, ~ști / E: ucr трюшка] (Zlg; Mar) Curcă (Meleagris gallopavo).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

trúște s.f. pl. (reg.) catrafuse; traiste cu merinde.

trúșcă, trúște, s.f. (reg.) curcă.

trúșcă, trușté, s.f. – (reg.) Curcă (Maleagris gallopavo), pasăre de curte. Atestat în satele de pe Iza, Vișeu, dar și Budești, Hoteni: „Și taie trușca cé mare / Și o pune pă frigare” (Bilțiu, 2006: 103). – Din ucr. truška (MDA).

trúșcă, trușté, s.f. – Curcă (Maleagris gallopavo), pasăre de curte. Atestat în satele de pe Iza, Vișeu, dar și Budești, Hoteni. – Din ucr. truška (MDA).

Intrare: truște
substantiv feminin (F168)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • truște
  • truștele
genitiv-dativ singular
plural
  • truște
  • truștelor
vocativ singular
plural
Intrare: trușcă
substantiv feminin (F9)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trușcă
  • trușca
plural
  • truște
  • truștele
genitiv-dativ singular
  • truște
  • truștei
plural
  • truște
  • truștelor
vocativ singular
plural