16 definiții pentru tropar
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- specializate (2)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TROPAR, tropare, s. n. Scurtă cântare bisericească de laudă în cinstea unui sfânt sau a unui eveniment religios. – Din sl. troparĭ.
tropar sn [At: DOSOFTEI, V. S. (prefață) 4/32 / V: (înv) ~iu / E: slv тропаръ] 1 Scurtă cântare bisericească ortodoxă, de laudă, în cinstea unui sfânt sau a unui eveniment religios Si: imn, (pop) tropărel. 2 (Reg) Pânză cu care se acoperă mortul Si: giulgiu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TROPAR, tropare, s. n. Scurtă cântare bisericească de laudă în cinstea unui sfânt sau a unui eveniment religios. – Din sl. troparĩ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
TROPAR, tropare, s. n. Scurtă cîntare bisericească de laudă în cinstea unui sfînt sau a unui eveniment religios; imn. Să cînte el troparul, pe adevăratul lui glas. STĂNOIU, C. I. 100. În biserică ceteam și cîntam pe dinafară toate troparele, ca și dascălul Iordache. CREANGĂ, O. A. 286. – Pl. și: (m.) tropari (MACEDONSKI, O. III 100).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TROPAR ~e n. Imn religios de proporții mici, închinat unui sfânt sau unui eveniment. /<sl. tropari
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tropar n. cântare bisericească după anumită melodie. [De origină slavo-greacă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tropár n. pl. e (ngr. tropári d. trópos, mod; vsl. rus. tropári V. trop 2, tropos). Cîntare bisericească de laudă a unuĭ sfînt orĭ a unuĭ eveniment. Carte care cuprinde asemenea cîntărĭ și după care preutu face slujbe (botezurĭ, agheazmă ș. a.) În popor. V. canon, condac, priceasnă, sfetílnă, stihíră.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
tropariu sn vz tropar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tropar s. n., pl. tropare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tropar s. n., pl. tropare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tropar s. n., pl. tropare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TROPAR s. v. imn.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TROPAR s. (BIS.) imn.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
tropar, cea mai veche, mai mică, mai simplă și mai importantă totodată formă imnografică* închegată unitar prin dezvoltarea unei invocații, aclamații ori exclamații, care se cântă (sau se citește) la sfârșitul vecerniei, la începutul și sfârșitul utreniei* la vohodul cel mic al liturghiei* și la slujba ceasurilor. Intercalat între psalmi*, t. era destinat să caracterizeze sărbătoarea zilei și să întrerupă – printr-o cântare mai „rituală” – psalmodia*. ♦ Asupra originii termenului t. nu există nu consens: în tradiția elină (Pindar), t. era melodia unei cântări, sens din care derivă, se pare, și t. ev. med. occid. melodia unui imn (1) și, mai apoi, imnul însuși (W. Christ); de la τρόπος (tropos, „fel, mod de a fi”), se deduce sensul de melodie sau mod de cântare, după cum, în altă interpretare el poate să însemne „chipul” (icoana vieții sfântului), descrierea sărbătorii; unii autori înclină spre originea sa din πρόπαιον (tropaion „trofeu”) semn al biruinței; alții îl derivă din τροπή (trope, „schimbare”), căci t. se cântă alternativ, antifonic* de către strane, iar Marcu din Efes și Zonara, de la substantivul τροπή (trope, „întoarcere”) sau de la verbul τροπέω (tropeo, „mă întorc”, „mă îndrept spre ceva”), pentru că, în execuția lor, t. se „întorceau” după melodia irmosului* și pe toate ehurile*. ♦ În canoane (2), t. se numesc strofele ce urmează după irmos. Așa-numitele stihiri* sunt de asemenea t. Printre cei dintâi și mai însemnați autori de t. sunt Anatolie imnograful (sec. 5), Antim, Timocle (în a doua jumătate a sec. 5) și, mai ales, Roman Melodul (sfârșitul sec. 5 și prima jumătate a sec. 6), datorită căruia genul atinge perfecțiunea.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tropare treimice v. triadicale.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
tropar, tropare s. n. 1. Cântare bisericească în care se arată pe scurt virtuțile sfinților sau măreția și importanța sărbătorii respective. 2. (Reg.) Pânză cu care se acoperă mortul; giulgiu. [Var.: tropariu s. n.] – Din sl. tropari.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tropar, troparesubstantiv neutru
- 1. Scurtă cântare bisericească de laudă în cinstea unui sfânt sau a unui eveniment religios. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: imn
- Să cînte el troparul, pe adevăratul lui glas. STĂNOIU, C. I. 100. DLRLC
- În biserică ceteam și cîntam pe dinafară toate troparele, ca și dascălul Iordache. CREANGĂ, O. A. 286. DLRLC
-
- comentariu Plural și: tropari. DLRLC
etimologie:
- troparĭ DEX '09