3 definiții pentru troonoc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

troonoc sn vz tohoc

tu(h)óc n., pl. urĭ (cp. cu trohot). Ban. Olt. Zoană, gozurĭ, rămășiță, gunoĭ de la treĭerat orĭ de la măturat, trohot, vreascurĭ putrezite și buruĭene care se pun pe gardurile de nuĭele. – Și tohóc (Izv. Sept. 1923, 22), tohác (Hațeg. Vicĭu), tuonóc și troonóc (Tel, Rev. I. Crg. 9, 126) și torhóc (Univ. 12, 12, 38; 9, 1).

Intrare: troonoc
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • troonoc
  • troonocul
  • troonocu‑
plural
  • troonocuri
  • troonocurile
genitiv-dativ singular
  • troonoc
  • troonocului
plural
  • troonocuri
  • troonocurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)