2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TROHOÍDĂ, trohoide, s. f. Curbă descrisă de un punct al unui cerc care se deplasează pe o suprafață plană. – Din fr. trochoïde.

TROHOÍDĂ, trohoide, s. f. Curbă descrisă de un punct al unui cerc care se deplasează pe o suprafață plană. – Din fr. trochoïde.

trohoi sf [At: LTR2 / Pl: ~de / E: fr trochoïde] Curbă descrisă de un punct al unui cerc care se deplasează pe o suprafață plană Si: cicloidă.

TROHOÍDĂ s.f. Curbă descrisă de un punct al unui cerc care se deplasează pe o suprafață plană. [Pron. -ho-i-. / < fr. trochoïde].

TROHOÍD, -Ă I. adj. (despre articulații) în care suprafețele articulare sunt fragmente cilindrice, unul convex și altul concav. II. s. f. cicloidă. (< fr. trochoïde)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

trohoídă s. f., g.-d. art. trohoídei; pl. trohoíde

trohoídă s. f., g.-d. art. trohoídei; pl. trohoíde


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TROHO- (TROCHO-, TROCO-) „roată, coroană; rotund, ciclic”. ◊ gr. trokhos „cerc, roată” > fr. trocho-, germ. id., engl. id., it. troco- > rom. troho-, trocho- și troco-.~cardie (v. -cardie), s. f., deplasare a inimii prin rotație în jurul axului său lung; ~carp (v. -carp), adj., cu fructe rotate; ~cefalie (v. -cefalie), s. f., malformație craniană caracterizată prin forma rotunjită a capului; ~idă (trochoidă) (v. -id), s. f., curbă descrisă de un punct al unui cerc care se deplasează pe o suprafață plană.

Intrare: trohoidă
trohoidă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trohoi
  • trohoida
plural
  • trohoide
  • trohoidele
genitiv-dativ singular
  • trohoide
  • trohoidei
plural
  • trohoide
  • trohoidelor
vocativ singular
plural
trochoidă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trochoi
  • trochoida
plural
  • trochoide
  • trochoidele
genitiv-dativ singular
  • trochoide
  • trochoidei
plural
  • trochoide
  • trochoidelor
vocativ singular
plural
Intrare: trohoid
trohoid adjectiv
adjectiv (A3)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trohoid
  • trohoidul
  • trohoidu‑
  • trohoi
  • trohoida
plural
  • trohoizi
  • trohoizii
  • trohoide
  • trohoidele
genitiv-dativ singular
  • trohoid
  • trohoidului
  • trohoide
  • trohoidei
plural
  • trohoizi
  • trohoizilor
  • trohoide
  • trohoidelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

trohoidă trochoidă

  • 1. Curbă descrisă de un punct al unui cerc care se deplasează pe o suprafață plană.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: