2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

trohnări vi [At: GLOSAR REG. / Pzi: ~resc / E: troahnă + -ări] (Reg) A avea guturai Si: (reg) a trohni (1).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

trohn(ăr)í, trohn(ăr)ésc, vb. IV (reg.) a avea guturai; a avea troahnă.

Intrare: trohnărire
trohnărire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trohnărire
  • trohnărirea
plural
  • trohnăriri
  • trohnăririle
genitiv-dativ singular
  • trohnăriri
  • trohnăririi
plural
  • trohnăriri
  • trohnăririlor
vocativ singular
plural
Intrare: trohnări
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trohnări
  • trohnărire
  • trohnărit
  • trohnăritu‑
  • trohnărind
  • trohnărindu‑
singular plural
  • trohnărește
  • trohnăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trohnăresc
(să)
  • trohnăresc
  • trohnăream
  • trohnării
  • trohnărisem
a II-a (tu)
  • trohnărești
(să)
  • trohnărești
  • trohnăreai
  • trohnăriși
  • trohnăriseși
a III-a (el, ea)
  • trohnărește
(să)
  • trohnărească
  • trohnărea
  • trohnări
  • trohnărise
plural I (noi)
  • trohnărim
(să)
  • trohnărim
  • trohnăream
  • trohnărirăm
  • trohnăriserăm
  • trohnărisem
a II-a (voi)
  • trohnăriți
(să)
  • trohnăriți
  • trohnăreați
  • trohnărirăți
  • trohnăriserăți
  • trohnăriseți
a III-a (ei, ele)
  • trohnăresc
(să)
  • trohnărească
  • trohnăreau
  • trohnări
  • trohnăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)