6 definiții pentru trivalență


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRIVALÉNȚĂ, trivalențe, s. f. Proprietate a unui element chimic de a avea valența 3. – Din fr. trivalence.

TRIVALÉNȚĂ, trivalențe, s. f. Proprietate a unui element chimic de a avea valența 3. – Din fr. trivalence.

trivalență sf [At: DEX / E: fr trivalence] Proprietate a unui element chimic de a avea valența trei.

TRIVALÉNȚĂ s.f. Proprietate a unui element chimic de a avea valența 3. [< fr. trivalence].

TRIVALÉNȚĂ s. f. proprietate a unui element chimic de a fi trivalent. (< fr. trivalence)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

trivalénță s. f., g.-d. art. trivalénței; pl. trivalénțe

trivalénță s. f., pl. trivalénțe

Intrare: trivalență
trivalență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trivalență
  • trivalența
plural
  • trivalențe
  • trivalențele
genitiv-dativ singular
  • trivalențe
  • trivalenței
plural
  • trivalențe
  • trivalențelor
vocativ singular
plural

trivalență

  • 1. Proprietate a unui element chimic de a avea valența 3.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: