3 definiții pentru triteism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
triteism sn [At: COSTINESCU / P: ~te-i~ / E: fr trithéisme] (În concepția creștină) Doctrină care susține că divinitatea este formată din trei persoane sau trei esențe.
TRITEISM s.n. Doctrină care susținea că trinitatea ar fi fost formată din trei persoane și trei esențe. [Pron. -te-ism. / < fr. trithéisme].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRITEISM s. n. doctrină care susținea că trinitatea ar fi fost formată din trei persoane și trei esențe. (< fr. trithéisme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: triteism
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
triteismsubstantiv neutru
- 1. Doctrină care susținea că trinitatea ar fi fost formată din trei persoane și trei esențe. DN
etimologie:
- trithéisme DN