5 definiții pentru triplum

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRÍPLUM s. n. (Muz.) Voce superioară a unei piese polifonice la trei voci în sec. XII-XIII. – Din lat. triplum.

TRÍPLUM s. n. (Muz.) Voce superioară a unei piese polifonice la trei voci în sec. XII-XIII. – Din lat. triplum.

triplum sn [At: DEX / E: lat triplum] (Muz) Voce superioară a unei piese polifonice la trei voci.

TRÍPLUM s. n. (muz.) vocea superioară a unei piese polifonice în trei voci, în sec. XII – XIII. (< lat. triplum)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

triplum (cuv. lat. „triplu”) 1. Denumire dată vocii (2) superioare (a treia) în compozițiile polifonice* la trei voci, din sec. 12. T. apare o dată cu primele lucrări de musica mensurata* atașându-se organum*-ului (în Ars antiqua*). T. era situat deasupra motetus-ului (în motetele* polif.) sau deasupra duplum-ului (în conductus* și organum*). 2. Contrapunct* ranversibil (răsturnabil*) la trei voci.

Intrare: triplum
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • triplum
  • triplumul
  • triplumu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • triplum
  • triplumului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

triplumsubstantiv neutru

  • 1. muzică Voce superioară a unei piese polifonice la trei voci în secolele XII-XIII. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.